Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Tot mercurul din dispozitivele medicale trebuie să dispară până în 2020. Ce alte surse de poluare cu mercur există încă

Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Tot mercurul
din dispozitivele medicale trebuie să dispară până în 2020. Ce alte surse de poluare cu mercur există încă

Termometrele cu mercur sunt extrem de periculoase, avertizează OMS FOTO Arhivă

Încă mai există pe piaţă termometre şi dispozitive pentru măsurarea tensiunii arteriale cu mercur. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) atrage atenţia că acestea sunt foarte periculoase şi că trebuie eliminate cel mai târziu până în 2020.

Ştiri pe aceeaşi temă


O nouă iniţiativă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, împreună cu Health Care without Harm, prevede înlocuirea tuturor dispozitivelor medicale care funcţionează cu mercur până în 2020. Iniţiativa poartă numele Sănătate fără mercur şi marchează semnarea Convenţiei Minamata pe tema mercurului. Scopul este închiderea definitivă a producţiei, importului şi exportului dispozitivelor medicale cu mercur de tipul termometrelor şi tensiometrelor. De asemenea, acestea trebuie înlocuite cu dispozitive sigure, precise şi accesibile.

Ce efecte are expunerea la mercur asupra organismului

Mercurul şi compuşii săi reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel global, dat fiind faptul că poate afecta serios sănătatea creierului şi a sistemului nervor în general, mai ales în cazul tinerilor. Mercurul şi metilmercurul sunt toxice mai ales pentru sistemul nervos central şi periferic. Inhalarea vaporilor de mercur poate produce efecte nefaste atât la nivelul sistemului nervos, cât şi asupra celui digestiv şi imunitar, asupra plămânilor şi rinichilor, ba, mai mult, poate fi fatală.

Sărurile anorganice de mercur sunt agenţi corosivi pentru piele, ochi şi petnru tractul gastro-intestinal şi pot fi toxice pentru rinichi, odată ingerate.

Tulburări neurologice şi de comportament, acestea sunt principalele consecinţe observate după inhalarea, ingestia sau expunerea cutanată la diferiţi compuşi ai mercurului. Printre simptome se numără: tremorul, insomnia, pierderea memoriei, efecte neuromusculare, dureri de cap, probleme cognitive şi motorii.

Ce este Convenţia Minamata

„Mercurul este unul din substanţele chimice din top zece al celor mai mari probleme de sănătate publică şi este o substanţă care se dispersează şi rămân în ecosistem vreme de mai multe generaţii, provocând probleme serioase de sănătate şi chiar intelectuale în rândul populaţiilor expuse. Convenţia Minamata, menită să elimine, treptat, produsele cu mercur, sperăm să protejăm lumea de consecinţele devastatoare pe care acest element chimic le poate avea asupra sănătăţii“, a subliniat directorul general al OMS, Margaret Chan.

Cum ne expunem la mercur

Dispozitivele medicale pentru măsurarea temperaturii şi a tensiunii arteriale reprezintă doar o mică parte din sursele de mercur la care suntem expuşi. El se regăseşte, de asemenea, în baterii, în unele întrerupătoare electrice, în amalgamul dentar, în produse cosmetice pentru decolorarea pielii şi în unele produse farmaceutice (cum sunt şi unele vaccinuri).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii ia măsuri în mai multe domenii. Unul dintre ele este cel al amalgamului dentar. Acesta este folosit, încă, în aproape toate ţările din evidenţa OMS. Şi în acest sens OMS a cerut eliminarea, treptată, a acestei soluţii utilizate în stomatologie şi înlocuirea ei cu o alternativă accesibilă.

În ceea ce priveşte mercurul folosit pe post de conservant în unele vaccinuri, care se regăseşte sub formă de tiomersal (thiomersal – etil-mercur), acesta nu s-a dovedit ca fiind nociv pentru sănătate.  De altfel, potrivit OMS, cantitatea de tiomersal din vaccinuri este foarte mică prin comparaţie cu mercurul din alte surse. De asemenea, nu există n iciun studiu serios care să sugereze o posibilă legătură între mercurul din vaccinuri şi vreo problemă de sănătate.

Deşi au existat nenumărate controverse privind posibila toxicitate a acestui compus (de exemplu, se crede că ar exista o legătură între mercurul din vaccinuri şi autism), Comitetul Consultativ Global OMS pentru Siguranţa Vaccinurilor a decis că „nu există nicio dovadă în ceea ce priveşte toxicitatea tiomersalului din vaccinuri asupra bebeluşilor, copiilor sau adulţilor“ (OMS, 2006).

Cât despre cremele cu mercur pentru decolorarea pielii, multe ţări le-au interzis, din cauza riscurilor asupra sănătăţii. De asemenea, în prezent, mercurul este folosit şi ca antiseptic topic, un alt domeniu unde OMS vrea să intervină pentru eliminarea elementului chimic nociv.

Şi hrana este o sursă de mercur

Potrivit raportului OMS privind impactul mercurului asupra sănătăţii, cea mai comună formă de mercur organic este metilmercurul, care se formează atunci când mercurul din oceane, din lacuri şi din râuri este trecut prin corpul microorganismelor acvatice. Metilmercurul este prezent în aproape toate speciile acvatice şi se acumulează în lanţul trofic acvatic, ceea ce conduce, inevitabil, la concentraţii mari de mercur în peşte, crustacee şi mamifere marine.

Cel mai mare conţinut de mercur îl au speciile carnivore mari şi peştii „bătrâni“. De altfel, peştii şi fructele de mare contaminate cu mercur sunt principala sursă de expunere la metilmercur pentru oameni. Expuneri importante se întâlnesc în cazul populaţiilor cu un consum ridicat de peşte (zonele în care se trăieşte din pescuit).

Metilmercurul poate trece prin plancentă la făt şi poate afecta ireversibil sistemul nervos al viitorului copil. De altfel, mai multe studii au demonstrat că expunerea prenatală la metilmercur determină o reducere importantă a IQ-ului copiilor. 

Citeşte şi:

Suplimentele cu vitamina D nu previn osteoporoza

Adulţii cu o stare de sănătate bună nu au nevoie de suplimente cu vitamina D, sugerează un studiu care a descoperit că aceste suplimente nu au niciun efect benefic asupra densităţii oaselor.

Cât de mult este influenţat ADN-ul de mediu şi de alimentaţie

Un domeniu aparte al geneticii studiază modul în care stilul de viaţă şi istoricul personal modifică materialul genetic cu care ne naştem – epigenetica. Aceste modificări, de care suntem în mare măsură responsabili, ar putea fi cauza pentru majoritatea bolilor, susţin specialiştii în epigenetică.

Când devine apa periculoasă pentru organism

Apa este în fruntea listei pentru o sănătate de fier. În timp ce majoritatea oamenilor din ţările dezvoltate sunt norocoşi şi nu trebuie să se îngrijoreze de puritatea ei, nu peste tot se întâmplă acelaşi lucru. În fiecare an, mor peste 3,4 milioane de oameni din cauza apei, a sistemelor sanitare şi a problemelor de igienă care duc la boli, la infecţii şi la malnutriţie, susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: