Codaşi la sport în şcoli, fruntaşi la boli de inimă

Stilul de viaţă sănătos, în care mişcarea joacă un rol esenţial, nu se învaţă pe băncile şcolii în România. Doar 23% dintre copiii cu vârste între 7 şi 12 ani fac cel puţin o oră de activitate fizică pe zi, relevă un studiu recent. În condiţiile în care infarctul a devenit obişnuit la tineri, iar unul din 10-15 copii are deja hipertensiune arterială sau colesterol crescut, activitatea fizică este mai mult decât necesară în viaţa copiilor noştri

Vrei un copil sănătos? Atunci primul pas este să fie activ din copilărie. Între 7 şi 12 ani este vârsta la care copiii învaţă modele de comportament care se menţin pe termen lung. Medicii spun că, la 6-7 ani, odată cu începerea şcolii, este momentul ideal pentru a include activitatea fizică în rutina zilnică a copilului. Din păcate, şcoala românească a cam pierdut startul. În programa şcolară din România, orele de sport sunt sub media ţărilor din Uniunea Europeană, unde elevii au patru ore de sport pe săptămână la şcoală. În schimb, la noi, elevii din clasele I-VIII fac două ore de sport pe săptămână, iar elevii din clasele IX-XII fac doar o oră de sport în timpul unei săptămâni de şcoală. Dar jumătate dintre elevi nu fac nici măcar atât. Peste 43% dintre şcolari au scutire la orele de sport, potrivit unor statistici date publicităţii în luna iunie a acestui an.

75% dintre copii nu fac suficient sport

Problemele privind activitatea fizică în şcolile din România au ajuns să fie cunoscute până la nivelul Federaţiei Mondiale a Inimii, cea mai importantă organizaţie mondială care reuneşte toate fundaţiile ce luptă împotriva bolilor cardiovasculare. În parteneriat cu aceasta, Fundaţia Română a Inimii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică au participat la realizarea unui studiu de referinţă care identifică obstacolele pe care întâmpină practicarea activităţii fizice în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani. Rezultatele arată că doar 23% dintre copii ating nivelul de 60 de minute de mişcare pe zi, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 59% sunt activi 30-60 de minute zilnic, iar 18% fac mişcare mai puţin de o jumătate de ore pe zi.

Referitor la aceste date, Gregoire Labhardt, reprezentant al Federaţiei Mondiale a Inimii, ne-a declarat că „orele de activitate fizică sunt insuficiente pentru mulţi copii Români. Trei sferturi din copii nu efectuează suficiente activităţi fizice. În Elveţia, de exemplu, fiul meu de 5 ani are deja la şcoală patru ore de sport pe săptămână. Mişcarea este unul dintre cei mai importanţi paşi pentru sănătatea fizică şi psihică încă din copilărie. Obiceiurile sănătoase încep devreme în viaţă. Iar în ceea ce priveşte sănătate inimii, orice formă de mişcare ce accelerează ritmul cardiac este benefică“.

A fi activ trebuie să fie distractiv!

Activitatea fizică la copii nu trebuie privită doar ca o formă de practicare a unui sport în mod organizat. „Mişcarea în rândul copiilor include o serie largă de activităţi zilnice, cum ar fi mersul pe bicicletă sau mersul pe jos la şcoală sau la cumpărături. Apoi, copiii sunt încântaţi de activităţi recreative de genul dansurilor, jocurilor împreună cu alţi copii în parc. În plus, de două-trei ori pe săptămână, este ideal să se efectueze exerciţii care accelerează ritmul cardiac: alergare, fotbal, volei... Ceea ce este extrem de important la copii este plăcerea de a face mişcare, iar activitatea fizică sub formă de joc este ideală. Copilului trebuie să-i fie pe plac ceea ce face! În felul acesta va fi convins să fie activ mai degrabă decât să petreacă timpul la televizor, calculator sau tabletă“, consideră Gregoire Labhardt.

Reprezentantul Federaţiei Mondiale a Inimii mai atrage atenţia asupra rolului decisiv al părinţilor, care „trebuie să-şi încurajeze copiii să facă mişcare zilnic într-un mod cât mai distractiv“. În acest sens, Gregoire Labhardt spune că „exemplul personal al părinţilor este cel mai bun mod de a-i insufla copilului plăcerea de a face sport“. Jucatul împreună, plimbările cu bicicleta în familie, grădinăritul sau activităţile gospodăreşti în care sunt implicaţi toţi membrii familiei sunt câteva dintre sugestiile oferite părinţilor de specialistul din Elveţia.

Bariere în calea mişcării

Nivelul activităţii fizice este în scădere în întreaga Europă, potrivit Federaţiei Mondiale a Inimii. Odinioară, mişcarea făcea parte din viaţa de zi cu zi, însă noul mod de viaţă a dus la dezvoltarea unui mediu prielnic sedentarismului. Oamenii folosesc maşina sau autobuzul pentru a se deplasa la locul de muncă, la şcoală, la cumpărături în loc să meargă pe jos. Oamenii folosesc ascensoarele sau scările rulante în loc să urce pe scări. Munca a devenit mult mai mult statică decât fizică. Oamenii petrec mult mai mult timp în faţa calculatorului şi televizorului. La toate acestea se adaugă bariere specifice copiilor. De exemplu, părinţii sunt mai îngrijoraţi atunci când vine vorba să îşi lase copiii să se joace afară din cauza riscului asociat traficul rutier sau din cauza fricii faţă de străini.

Uneori, totul porneşte de la percepţia greşită a părinţilor. Activitatea fizică nu este considerată o prioritate de unii părinţi, fiind socotită mai puţin importantă decât temele pentru şcoală. „Este o greşeală. Timpul alocat mişcării duce la îmbunătăţirea capacităţii de concentrare a copiilor, ceea ce înseamnă un timp de calitate pentru învăţare şi mai multă bună dispoziţie“, explică Gregoire Labhardt. Convingerea copiilor că nu sunt suficient de buni pentru a practica o activitate fizică este o altă barieră în calea mişcării. Aceasta apare din cauza faptului că sportul este promovat într-un stil competitiv, în loc să fie distractiv. Există de asemenea falsa părere că sportul este inaccesibil, dar o activitate fizică se poate desfăşura în orice parc. Pentru copii prilejul de a face mişcare se iveşte în mod firesc, zilnic, în numeroase contexte: deplasarea pe jos sau cu bicicleta spre şcoală sau alte destinaţii, joaca în aer liber sau în parc, orele de educaţie fizică de la şcoală, practicarea unor sporturi organizate în cadrul unor cluburi.

80 de miliarde de euro ne costă sedentarismul

Mulţi dintre factorii care duc la apariţia bolilor cardiovasculare au legătură cu comportamentul nostru. Din această categorie fac parte fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul. „Ultimii doi factori pot fi şi trebuie corectaţi din copilărie. Este important ca părinţii, cadrele didactice şi chiar copiii să înţeleagă problemele asociate unui stil de viaţă sedentar. Dintre acestea, bolile cardiovasculare şi diabetul fac din ce în ce mai multe victime de la vârste tinere. Să nu uităm că România este una dintre puţinele ţările europene în care se moare mult din cauza inimii. Date recente arată că, la nivelul Uniunii Europene, sunt suportate costuri de 80 de miliarde de euro generate de boli induse de sedentarism. Anual, 500.000 de îmbolnăviri sunt atribuite lipsei de activitate fizică“, avertizează conf. dr. Ioan Mircea Coman, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii. „Iată de ce este cu atât mai important să promovăm mişcarea în rândul copiilor cu cât bunele obiceiuri se învaţă din copilărie“, adaugă medicul cardiolog. 

La rândul său, dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie precizează că România este pe ultimul loc în ceea ce priveşte speranţa de viaţă în Uniunea Europeană. „Prima cauză de mortalitate este reprezentată de bolile cardiovasculare. Iar românii mor cu 15 ani mai devreme decât francezii, care beneficiază de o speranţă de viaţă de 88 de ani la femei şi 85 la bărbaţi“, potrivit doctorului Tatu-Chiţoiu. El spune că este important cum ne educăm copiii din familie în spiritul unei vieţi active, dar o contribuţie mare o are şi şcoala în dezvoltarea sportului de masă.

În opinia specialiştilor, beneficiile activităţii fizice sunt demonstrate ştiinţific. O activitate fizică de 60 de minute desfăşurată zilnic poate reduce tensiunea arterială, colesterolul, riscul de a dezvolta osteoporoză şi unele tipuri de cancer. Practicând cel puţin o oră de mişcare în fiecare zi, copiii îşi îmbunătăţesc condiţia fizică cardiovasculară şi musculară, esenţială pentru toţi cei care doresc să ia parte la activităţi distractive alături de alţi copii. Sportul contribuie în mod semnificativ la combaterea epidemiei de obezitate din rândul copiilor. Un minim de 60 de minute de activitate fizică pe zi îmbunătăţeşte somnul şi starea psihică a copiilor. Contribuie la reducerea nivelului de stres şi anxietate, la creşterea randamentului şcolar. Sportul este una dintre cele mai bune modalităţi de a creşte stima de sine a copiilor, ajutându-i să îşi facă prieteni, să îşi învingă temerile, să fie pregătiţi pentru noi provocări.

Concursuri de mers pe jos

Pentru a promova activitatea fizică în rândul copiilor, Federaţia Mondială a Inimii şi Fundaţia Română a Inimii, în parteneriat cu Uniunea Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA) lansează în ţara noastră programul „Cu mişcare, inima e zâmbitoare!“. Acţiunea se va desfăşura în următoarele luni, în Bucureşti, Cluj şi Timişoara, în şcoli din cartiere unde locuiesc familii cu venituri mici. Copiii din aceste şcoli vor fi încurajaţi să facă sport, vor învăţa despre importanţa activităţii fizice şi le se vor pune la dispoziţie materiale care să îi ajute în exerciţiului fizic. În şcolile înscrise în campanie, copiii vor participa la un concurs de mers pe jos, ceea ce va pune accent pe promovarea activităţii fizice zilnice, mai degrabă decât pe competitivitate. Fotbalul este un alt sport către care vor fi încurajaţi copiii din şcolile participante. „Fotbalul nu este doar un joc de masă, este o activitate fizică sănătoasă. Scopul nostru este să promovăm un stil de viaţă sănătos pentru copii, prin sport şi prin distracţie, renunţarea la alimentaţia nesănătoasă şi combaterea obezităţii“, a declarat Peter Gillieron, preşedinte al Fair-Play UEFA şi al Comitetului pentru Responsabilitate Socială.