De ce frigul favorizează infarctul?

Scăderea temperaturii poate provoca o creştere a numărului de atacuri de cord cu până la 30 %

Iarna nu-i ca vara nici în circulaţia sângelui prin artere. Inima suferă din cauza temperaturilor scăzute, iar specialiştii explică de ce.

Temperaturile scăzute reprezintă pentru cei care au anumite afecţiuni cardiace un adevărat test de rezistenţă. Vremea rece poate declanşa apariţia unor simptome legate de o eventuală boală ascunsă, cea mai periculoasă dintre acestea fiind infarctul. George Dumitraşcu, medic specialist în medicina de urgenţă de la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu, oferă câteva sfaturi care vă pot feri de neplăcerile provocate de frig.

Sportul, oxigen pentru inimă

Iarna, din cauza frigului, vasele de sânge se contractă şi se îngustează, provocând creşteri ale tensiunii arteriale şi unele „întreruperi" ale aprovizionării cu sânge. „Dacă «întreruperea» (ischemia) apare în zona inimii şi este de scurtă durată, apar durerile de tip anginos", explică dr. Dumitraşcu. „Dacă întreruperea este totală, apare un infarct în zona care nu mai este «aprovizionată» cu oxigen. Frigul agravează de cele mai multe ori ischemia şi poate exacerba o boală mai veche, nedescoperită încă", atrage atenţia specialistul în urgenţe medicale.

Scăderea temperaturii poate provoca o creştere a numărului de atacuri de cord cu până la 30%, în special datorită creşterii tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului, aminteşte dr. Dumitraşcu. În cazul unui infarct miocardic, caracteristică este durerea din spatele sternului (zona denumită în mod popular „coşul pieptului") resimţită ca o „gheară", durere ce poate urca spre mandibulă sau poate coborî spre mâna stângă.

„Un semnal de alarmă este reprezentat de durerea foarte puternică din zona inimii, care durează mai mult de 30 de minute, însoţită de stare de leşin şi de panică intensă şi care, de cele mai multe ori, este semnul unui infarct!", atenţionează medicul. Chiar dacă este foarte frig, exerciţiile fizice moderate efectuate zilnic ajută la oxigenarea mai bună a inimii şi la prevenirea durerilor anginoase, în cazul celor care suferă de cardiopatii ischemice cronice dureroase (CICD).

În cantităţi mici, la cei care nu suferă de alte afecţiuni, 10 grame de alcool zilnic (un pahar de vin, o sticlă de bere, o cupă de şampanie sau un păhărel de ţuică) protejează inima pe termen lung. O cantitate mai mare de alcool are însă efecte contrare. Siesta creşte riscul de infarct. Un studiu publicat de „International Journal of Epidemiology", arată că somnul de după-amiază dublează riscul de infarct datorită secreţiei crescute de catecolamine care apare după trezirea din somn.

Medicii ne sfătuiesc să bem orice băutură caldă (ceai, lapte, ciocolată caldă). Sunt persoane predispuse la complicaţii din cauza frigului. Un alt factor predispozant de care aminteşte dr. Dumitraşcu este legat de anumite componente sangvine. În sângele anumitor persoane există o proteină care la frig poate să se coaguleze la temperaturi mai mici de plus patru grade Celsius.

Proteină buclucaşă

Cei care au această proteină au în general mâinile reci şi vineţii, iar coagularea proteinei poate produce şi leziuni la nivelul pielii. În perioadele friguroase, bolnavii cardiaci sunt cei mai expuşi riscului unui puseu hipertensiv şi unui infarct. Aceşti bolnavi trebuie să evite să iasă afară în ger, iar dacă sunt totuşi nevoiţi să o facă, sunt sfătuiţi să ia o pastilă de nitroglicerină înainte de a ieşi afară.

Un alt protector cardiac - spun cercetătorii de la Universitatea Penn State, din Pennsylvania, USA - sunt nucile (este suficientă o „doză" de trei pe zi) care protejează inima de creşterea anormală a colesterolului sangvin. Introducerea în alimentaţia zilnică a nucilor, alunelor sau arahidelor reduce riscul apariţiei bolilor coronariene, datorate colesterolului în exces, cu aproximativ 25-35%.