România, criticată într-un raport al Consiliului Europei pe tema pragului ridicat pentru folosirea în administrație a unei limbi a minorităților. Recomandările făcute
0Modul cum asigură România accesul minorităților naționale la folosirea limbilor pe care le vorbesc este recunoscut și apreciat de oficialii europeni, însă sunt sugerate schimbări legislative privind pragul din administrația publică, perceput prea ridicat.
„Un raport publicat astăzi de Comitetul de experți care monitorizează respectarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei recunoaște că România are un cadru juridic și politici solide pentru protecția limbilor minoritare, inclusiv în educație, dar regretă că populația pragul de utilizare a acestora în administrare este prea mare”, arată comunicatul Consiliului Europei.
Conform rezumatului din raport, „Constituția României, alături de legile speciale, oferă un cadru general pentru protecția și promovarea limbilor minoritare și, mai general, a vorbitorilor acestora și a tuturor persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, există un sprijin financiar important acordat celor 19 organizații naționale ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Acestea sunt reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și în Parlamentul României”.
„Sistemul educațional românesc, în ansamblu, garantează un nivel ridicat de sprijin pentru mai multe limbi minoritare. Predarea în majoritatea limbilor minoritare sau a acestora este prevăzută în programa școlară, cu excepții referitoare la albaneză, macedoneană, ruteană, tătară și idiș. La nivel universitar, România promovează majoritatea limbilor minoritare”, arată Comitetul de experți.
Hibele sesizate de organismul european
Structura europeană arată și mai multe deficiențe. „În mod oficial, limbile minoritare pot fi folosite în procedurile judiciare în toată țara. Totuși, persoanele care depun documente scrise într-o limbă minoritară suportă costurile suplimentare de traducere în procedurile civile și administrative, în contradicție cu angajamentele Cartei acceptate de România. Legislația actuală prevede că dreptul de a folosi limbile minorităților naționale în administrație este asigurat numai în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale reprezintă mai mult de 20% din populație. Comitetul de experți a considerat în mod constant că acest prag este prea ridicat și, dacă este aplicat într-o manieră inflexibilă, îi privează pe mulți vorbitori de limbi minoritare de protecția deplină consacrată în Cartă”, susțin specialiștii care au pregătit raportul pentru Consiliul Europei.
Ceea ce nu este menționat în raportul organismului european este informația că în Codul Administrativ una dintre prevederi este că o autoritate publică locală poate decide folosirea unei limbi a unei minorități naționale și dacă pragul de 20% al acesteia nu este atins.
„În timp ce oferta de programe radio în limbile minoritare este în general satisfăcătoare, este puțin probabil ca programele de televiziune (cu excepția limbilor germană și maghiară), în formatul lor actual, să aibă un impact asupra situației limbilor minoritare și ar trebui privite ca fiind pur și simplu simbolice. Fiecare limbă minoritară ar trebui să beneficieze de programe care să fie difuzate la intervale regulate și să aibă o durată suficientă. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a consolida utilizarea limbilor germană și maghiară în asistența medicală”, conchid autorii raportului, în rezumatul documentului.
Un alt raport al Consiliului Europei a lăudat România pentru protecția asigurată minorităților recunoscute, inclusiv în plan politic și economic, dar „urechează“ atitudinea autorităților pentru alte aspecte.
Mai precis, pe zona de relaționare cu minoritatea romă, precum și cu minoritatea aromână, care nu e recunoscută oficial. „Declarațiile antițigăniste, inclusiv ale politicienilor, și discursul online de incitare la ură au crescut în timpul pandemiei“, se menționează în raport.
Se încarcă comentariile...
