Lider PSD: Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Este mai puțin. Există și alte rute
0Petrescu a făcut o radiografie și a explicat eforturile UE de întărire a reacției față de efectele reducerii gazelor rusești, arătând că depozitele au în jur de 80% rezerve, iar consiliul miniștrilor energiei are o misiune importantă.
Potrivit liderului PSD, consiliul de miniștri ai energiei are o misiune pe care „nu are voie sa o rateze in aceasta toamna”. „Alinierea cu referință la coridoarele de livrare gaze și implementarea masurilor cu efect pe termen scurt și mediu”, susține liderul PSD.
Oprirea Nord Stream 1
Social-democratul a relatat că „Gigantul rus Gazprom anunta pe 2 septembrie că gazoductul Nord Stream, care leagă Rusia de nordul Germaniei, care urma să-și reia serviciul pe 3 septembrie, aceasta după o întrerupere de trei zile pentru operațiunile de întreținere, va fi în sfârșit oprit „complet” până la repararea unei turbine, fără a specifica un termen limită”, arătând că „Moscova a reacționat astfel la decizia anunțată pe 2 septembrie de țările G7 de a viza profitul energetic extraordinar al Rusiei, acceptând să limiteze prețul petrolului său”.
Totodată, Petrescu a arătat că, în Uniunea Europeană,”înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor”, „chiar dacă situația diferă de la o țară la alta”.
„Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa, înseamnă că este mai puțin. Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa”, afirmă Petrescu.
„Obiectivul de a le completa la 95% până în noiembrie ar putea fi atins”
Social-democratul a mai relatat că „ministrul german al economiei recunoaște ca situația este tensionată, dar aprovizionarea cu gaz in Germania este asigurată pentru viitorul imediat, Germania diversifecandu-si într-adevăr sursele timp de șase luni: din ianuarie 2023 vor intra în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze care sunt pline aproape 85%. Cu toate acestea, obiectivul de a le completa la 95% până în noiembrie ar putea fi atins dacă Rusia nu reia livrările între timp”.
Potrivit liderului PSD, „Bulgaria încearcă și ea să se elibereze de Rusia pentru aprovizionarea sa, dar Italia, care va merge la vot pe 25 septembrie viitor, depinde în continuare în proporție de 90% de importurile de gaze pentru nevoile sale – din care 45% provin din Rusia”, arătând că „obiectivul este „urmărirea strategiei unei Europe unite, care lucrează împotriva invaziei Ucrainei prin folosirea armei economice”, fapt susținut de Paolo Gentiloni.
„Într-un context energetic zbuciumat, Europa încearcă să iasă din dependența Rusiei de furnizarea gazelor”, a continuat Petrescu, arătând că „războiul din Ucraina a relansat un proiect vechi de 10 ani: „MidCat”, o conductă de gaz de 200 de kilometri care leagă Catalonia de Sudul Frantei, revine pe scena europeană”, context în care „Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța isi exprima reticenta”.
Proiectul „MidCat”, reluat de liderii europeni
Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene. Infrastructura, numită „MidCat”( Midi- Catalonia) urma să conecteze Hostalric, la nord de Barcelona, de Barbaira (Aude), la est de Carcassonne, prin Col du Perthus (Pyrénées-Orientales). Obiectivul: transportul gazelor din nordul Africii spre nordul Europei.
Astfel, potrivit social-democratului, „acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două infrastructuri deja existente, de capacitate redusă, care leagă în prezent Franța de Spania la Larrau și Biriatou, în Țara Bascilor franceza”. De altfel, „proiectul „MidCat” ar răspunde unor obiective strategice specifice, abordand mai presus de toate transportul de gaz lichefiat din Algeria către țările din nordul Europei, cu atat mai important cu cât Algeria furnizează nu mai puțin de 11% din gazul consumat în Europa. MidCat ar trebui, de asemenea, să permită aducerea gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole de GNL”.
„Spania, pe de alta parte, este o țară importantă de tranzit al gazelor pentru Europa, in 2022, aceasta concentrand 34% din capacitatea de regazificare a Uniunii Europene si detinand 45% din capacitatea de stocare a gazelor din UE”, a mai arătat Petrescu, explicând că proiectul a fost scurtat și redenumit South Transit East Pyrenees (STEP)”.
Alexandru Petrescu a arătat că proiectul a fost respins în 2019 și a stârnit furia multor activiști de mediu. „A fost respins atât de Comisia de Reglementare a Energiei (CRE), cât și de Comisia Nacional de los Mercados y la Competencia (CNMC) din Spania, fiind invocat in primul rand costul exorbitant al acestui proiect - Europa ar fi trebuit să plătească nu mai puțin de 500 de milioane de euro pentru construirea și instalarea gazoductului- si nu in ultimul rand impactul său asupra mediului: atat în Franța cât și în Spania”.
Părerile sunt împărțite între liderii europeni
Petrescu a explicat astfel, că actualul context „îi determină acum pe liderii europeni să găsească alternative. Este cazul Germaniei, a cărei piață de energie era până acum dependentă în mod deosebit de gazul rusesc, cancelarul german Olaf Scholz pledand la sfarsitul lui august pentru construcția unei conducte de gaze care să lege Portugalia de Germania, care să traverseze astfel Spania și Franța.
Potrivit liderului politic, guvernul francez consideră însă că un astfel de proiect ar dura mulți ani pentru a fi operațional, iar guvernul spaniol neagă această afirmație și estimează că gazoductul ar putea fi operațional în „8 până la 9 luni”.
O altă observație subliniată de Petrescu este faptul că proiectul nu este în concordanță cu obiectivele energetice pe care și le-au propus diversele țări europene, privind reducerea combustibililor fosili până în 2050.
„Dacă Franța își menține opoziția față de proiectul „MidCat”, Spania vrea să exploreze posibilitatea unei conducte de gaze care să lege Peninsula Iberică de Italia. Confruntat cu reticența Franței, care consideră proiectul prea scump – chiar dacă se intenționează să fie finanțată din fonduri europene –, Pedro Sánchez, prin-ministrul spaniol, se angajează să livreze, ca varianta de back-up, alt gazoduct, submarin, care să lege Barcelona de Livorno (pe coasta de vest a Italiei)”, mai arată Petrescu.
Social-democratul concluzionează că, în acest context, „coeziunea europeana din perspectiva geo- politica si poziționare rămâne un scop încă neatins”, iar „cheia rezilienței energetice sta in convergenta strategica și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz in Europa, pe măsura ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze in aceasta toamna, alinierea cu referință la coridoarele de livrare gaze și implementarea masurilor cu efect pe termen scurt și mediu”, conchide liderul PSD.
Se încarcă comentariile...
