Oficial. Iohannis vrea să fie șeful NATO: „Intru în competiția pentru secretar general” | VIDEO

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că intră în cursa pentru șefia NATO, fiind nevoie de o persoană din Europa Centrală și de Est pentru funcția de secretar general.

UPDATE Discursul complet al șefului statului:

„În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.

Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.

Valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie. Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi.

Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.

Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedește a fi o amenințare gravă și de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiții, frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include și România, va rămâne o prioritate pe termen lung.

În tot acest context complicat, țara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate și de securitate în regiune. Ca prioritate majoră, de la începutul primului meu mandat ca Președinte al României, am inițiat și negociat cu toate partidele parlamentare un Pact național care a prevăzut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, iar acum am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților și a capabilităților noastre militare.  Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament.

România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.

Susținem necondiționat Ucraina și contribuim consistent la susținerea puternică a partenerilor Alianței, în special a celor mai vulnerabili.Totodată, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am adoptat strategii și măsuri pentru ca Armata României să se modernizeze complet și în același ritm cu Aliații noștri.

Avem o vecinătate complicată cu Rusia, am fost tot timpul conștienți de riscurile și amenințările care decurg din această situație și ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetățenilor noștri securitatea deplină.

România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital și investitori care să contribuie la creșterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de modernizarea militară a țării noastre, dar și de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică.

În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.  Mai mult, am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi relația transatlantică este esențială.

Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.

Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.

Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.

Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.

Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.

UPDATE Klaus Iohannis: „Am decis să intru în competiția pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum candidatura pentru România cu toată responsabilitatea”, a afirmat Klaus Iohannis.

„Ne aflăm într-un context de securiitate în care cred că țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în NATO. E o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale.  Avem o înțelegere profundă inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat țara noastră.  Cred că NATO are nevoie la rândul său de o reînnoire a perspectivei sale”, a completat șeful statului.

Anterior, intr-o scurtă intervenție, Klaus Iohannis a precizat că nu își va scurta mandatul de președinte. „Ştiţi că voi face o declaraţie la ora 17.00 lşi o să vă spun atunci mai mult dar nu intenţionez ză îmi scurtez mandatul de preşedinte”, a răspuns preşedintele Klaus Iohannis, întrebat dacă are de gând să plece la NATO.

---

„Președintele României, Klaus Iohannis, va susține marți, 12 martie 2024, ora 17:00, la Palatul Cotroceni, o declarație de presă pe tema NATO”, este anunțul scurt al Administrației Prezidențiale.

Presa internațională, prin corespondenți ai unor publicații de top (Bloomberg și Politico) la Casa Albă și NATO, a fost cea care a pus pe agendă faptul că președintele Klaus Iohannis intenționează să intre în cursa pentru funcția de secretar general al NATO, unde singurul doritor care se bucura de sprijin era Mark Rutte, premierul demisionar al Olandei. De altfel, Rutte a și fost anunțat că va primi sprijin de la numeroase țări, printre care și Statele Unite, Marea Britanie și Germania. Însă țările din Estul Europei ar vrea o persoană diferită de Rutte, cu o abordare mai clară pe ceea ce înseamnă războiul din Ucraina și gestionarea relației cu Rusia. Noul șef al Alianței este decis prin consens, deci trebuie să fie dat acceptul tuturor celor 31 de state, preferabil până la Summitul NATO din iulie, de la Washington. Tot din surse de la Washington a plecat prima informație despre intenția anunțată de România pe canale informale, pentru ca apoi să fie dublată de surse de la nivelul NATO.

La nivel oficial în România, Administrația Prezidențială a precizat că nu comentează „zvonuri“, în punctele de vedere furnizate public, în timp ce purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat că nu dispune de date privind o comunicare oficială făcută de România pentru susținerea lui Iohannis pentru o funcție de top la NATO.

În schimb, Mihai Tudose, apropiat al premierului Ciolacu și important lider PSD, a subliniat, într-o intervenție la Antena 3, că Guvernul nu a trimis nicio notificare: „Guvernul român nu a trimis nicio hârtie (n.r. – la NATO)“, a punctat Tudose, care a afirmat că mai întâi sunt purtate discuții serioase, apoi este făcut pasul pentru propunerea lui Iohannis. Însă, atât PSD, cât și Guvernul României l-ar susține în mod „evident“ pe Iohannis pentru o asemenea funcție. Susținerea a fost reiterată și de premierul Marcel Ciolacu