Incompetenţa primarului, mascată prin greva foamei

După ce a lăsat municipiul Brad fără căldură, primarul Florin Cazacu (PSD) a intrat în grevă. El speră că va primi astfel de la Guvern patru milioane de lei pentru subvenţionarea gigacaloriei.

Forma extremă de protest a primarului PSD-ist din oraşul hunedorean Brad, care ieri se afla în a treia zi de greva foamei pe motiv că Guvernul nu-i alocă bani pentru a rezolva problema încălzirii în municipiu, se dovedeşte a fi lipistă de temei.

Practic, dacă ar fi dorit, primarul Florin Cazacu putea rezolva cu uşurinţă problema agentului termic în municipiul Brad, astfel încât cei aproximativ 10.000 de locuitori să nu sufere de frig în această iarnă.

Păcură din rezervele statului

Soluţia i-a fost oferită de reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor care, printr-o adresă expediată în luna iulie a acestui an, îi solicită primarului Cazacu să încheie un contract de depozitare a cantităţii de 4.000 de tone de păcură cu societatea Electrocentrale Mintia. Astfel, Guvernul ar fi dispus eliberarea acestei cantităţi din rezerva de stat.

„Rezolvarea este extrem de simplă. Administraţia locală trebuie să facă doar două cereri pentru a obţine de la Rezervele Statului păcura necesară ieşirii din această iarnă. Din păcate, primarul nu a făcut altceva decât să ceară bani, iar ministerul i-a oferit un milion de lei din cele cinci milioane necesare subvenţionării gigacaloriei", a spus prefectul judeţului Hunedoara, Attila Deszi.

Tiberiu Borca, directorul Electrocentrale Mintia, susţine că depozitarea celor 4.000 de tone de păcură în rezervoarele societăţii ar fi fost posibilă fără nicio problemă. „Existau doar nişte acte de natură juridică care trebuiau încheiate", a spus Borca.

Edilul „zero soluţii"

Răspunsul primarului Cazacu legat de soluţia oferită de Guvern este halucinant. „Cantitatea de păcură de la Rezerva de Stat este sub formă de împrumut. Rambursarea acestuia implică şi plata unor dobânzi şi nu este nicidecum o soluţie. E doar una de moment, care te mai poate împinge până în luna august. E ca un măr otrăvit", susţine Cazacu. Edilul se arată hotărât să contiune greva foamei.

Eficientizarea sistemului de furnizare a energiei termice a fost analizată în cadrul Direcţiei Generale pentru Relaţia cu Comunităţile Locale din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din 2007 şi până în prezent, MAI a alocat peste 7,6 milioane de lei pentru compensarea combustibilului, peste 2,7 milioane de lei pentru reabilitarea sistemului centralizat, iar trei milioane de lei s-au alocat prin programul „Termoficare 2006-2015 - căldură".

Cu toate acestea, lipsa de interes şi neimplicarea administraţiei publice locale au făcut ca la Brad să se producă cea mai scumpă gigacalorie din Europa - 830,99 lei, iar preţul real de încălzire a unui apartament în localitate să fie de 2.000 de lei lunar. În plus, 75% din întreaga producţie a centralei de la Brad se pierde pe conductele vechi.

În martie 2010 a avut loc o întâlnire între reprezentanţi ai MAI şi ai Ministerului Finanţelor pentru identificarea unor soluţii de eficientizare a furnizării energiei termice. În urma discuţiilor, s-a ajuns la concluzia că ar fi de bun augur privatizarea serviciului public de încălzire din municipiul Brad, alternativa fiind o centrală pe bază de combustibil lemnos.

Adoptarea acestei măsuri s-ar fi impus până la jumătatea lui 2010, însă primarul Cazacu nu a mişcat un deget în acest sens. Mai mult, societatea care furnizează agentul termic în Brad, respectiv SC Acvacalor Brad SA, este în insolvenţă şi înregistrează datorii de câteva milioane de lei, iar acest lucru creează imposibilitatea oricăror alocări de fonduri din bugetul consolidat al statului.

Greşeli în lanţ

Fostul manager AcvaCalor Brad, Dorin Gligor, care este şi şeful PDL Hunedoara, susţine că prima greşeală majoră a fost preluarea centralei de la Gura Barza din administrarea Termocentralei de la Mintia.

„A fost o greşeală fatală. Cei de la primărie, implicit Cazacu, au vrut să fie ei şefi. Ulterior nu au făcut nimic, eventual au furat fier vechi de acolo. O a doua greşeală a fost faptul că centrala a fost amplasată la 10 kilometri distanţă de oraş. Nu mai avem de fapt centrală, ci un cazan, iar combustibilul nu mai este cărbunele, ci păcura. Este un lanţ absolut uriaş de greşeli", susţine Dorin Gligor.

A refuzat oferta austriacă

În cursul acestui an, un grup de investitori din Austria a intenţionat să stea de vorbă cu primarul Florin Cazacu, pentru a-i propune amplasarea în municipiul Brad a unei centrale termice pe biomasă. Potrivit calculelor făcute de austrieci, o astfel de investiţie s-ar fi amortizat în circa cinci ani doar pe baza certificatelor verzi obţinute pentru energia electrică produsă prin cogenerare. În aceste condiţii, preţul încălzirii în municipiul Brad, după cum garantau austriecii, ar fi fost în medie de 57 de euro pe lună pentru fiecare apartament, adică în jur de 250 de lei. Investitorii intenţionau să exploateze centrala termoelectrică timp de 10 ani după care să o cedeze administraţiei locale, garantând preţul mediu pentru toată perioada în care ar fi administrat afacerea. După trei încercări nereuşite de a lua legătura cu primarul Florin Cazacu, care nu s-a arătat interesat de oferta acestora, austriecii s-au lăsat păgubaşi.