Culise din lumea Justiției, prin ochii unui fost șef DNA și judecător CCR

Daniel Morar a vorbit într-un interviu pentru „Adevărul Live“ despre dedesubturile lumii Justiției, despre relația magistrați-politicieni, punctând și momente controversate din ultimii ani, precum OUG 13.

Plecând de la volumul „Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiției după 1990”, fostul procuror-șef al DNA (2005-2012) și judecător CCR (2013-2022) a relatat mai multe momente puțin știute din istoria recentă, referindu-se la interacțiunea unui magistrat important cu diferiți actori publici.

Daniel Morar a explicat că a fost o perioadă în care politicieni de top se interesau de capacitatea procurorilor de a rezolva dosare, cum ar fi Valeriu Stoica, din poziția de ministru al Justiției la sfârșitul anilor 90, sau Călin Popescu Tăriceanu, când era premier, un lucru greu de conceput în prezent, când e criticată orice minimă interferență a factorului politic într-un dosar.

„Nu, nu se obișnuia (n.r. – ca un politician să întrebe de dosare), dar aceste discuții au avut loc. Și le-am povestit în carte, pentru a vedea și magistrații zilelor noastre că a fost și o altă abordare. (...) Gabriel Bivolaru era primul parlamentar care intra în vizorul procurorilor”, a punctat Morar, care a subliniat că în cazul parlamentarului social-democrat, Stoica, deși era politician, voia să se asigure că e un rechizitoriu solid, pentru a fi ridicată imunitatea. „Acum pare sfidător ca un magistrat să fie întrebat de un om politic sau de un om de stat (n.r. – un procuror): «Ești în stare să soluționezi un dosar?». Eu am vrut să arăt cum s-a maturizat corpul judiciar. Această întrebare am primit-o în 2005-2006, când domnul Tăriceanu era prim-ministru și nu cu ironie, cum nu a făcut-o nici Stoica: «Sunteți în stare să soluționați aceste cazuri de criminalitate economico-financiară»?”, a precizat Morar. Fostul judecător CCR a povestit că Tăriceanu a pus problema chiar să fie aduși experți din afara țării, ca să îi ajute pe procurori.

Întrebat dacă exista și un interes al șefului statului, mai ales al lui Traian Băsescu, cu care a avut o relație bună, despre stadiul dosarelor cu persoane de la vârful politicii, Daniel Morar a explicat: „DNA a făcut în acei ani ceea ce nu făcuse nimeni. A avut dosare atât de mari și a pus sub acuzare persoane atât de importante, încât interesul de la nivelul de cel mai înalt al statului era vizibil. Adică, dacă până atunci pe nimeni nu interesa la nivelul cel mai înalt că a fost pus sub acuzare chiar și un judecător de judecătorie sau tribunal sau un om de afaceri local, când erau puți sub acuzare membri ai Guvernului evident că lucrul acesta interesa. Eu nu-i judec că voiau să știe mai mult decât procurorii puteau spune. Oamenii politici, fie că era președintele statului sau primul-ministru justificau acest interes prin faptul că membrii puteau fi suspendați din Guvern ca urmare a începerii urmăririi penale. Eu am explicat în carte că acolo lucrurile stăteau diferite. La George Copos, acuzații nu avea legătură, pe când la Ridzi avea. Oricum, președintele ar fi știut și știa că i-am trimis cererile de avizare. Repede se ieșea public cu documentele”.

De bunăvoie la șeful statului

Însă au existat și situații, deloc uzuale și chiar controversate, în care un magistrat s-a dus spre un politician. Iar într-o situație de genul acesta a fost chiar Daniel Morar, când s-a dus în 2016, la Palatul Cotroceni, pentru a-l avertiza pe Klaus Iohannis despre posibilitatea scoaterii SRI din procedura de interceptare în dosarele penale.

„Nu a știut nimeni, nici președintele Curții (n.r. - CCR). Eu eram judecător raportor. Nu există protocoale pe această temă, nu există reguli cine se poate adresa președintelui României. Colegii au aflat chestia asta când au citit cartea. Nu am primit un feedback nici bun, nici rău. Dacă mă întrebați dacă era uzual, nu, nu era uzual. Însă eu eram judecătorul CCR prin perspectiva poziției de (fost) procure- șef al DNA și șase luni al Ministerului Public, îmi dădeam cel mai bine seama ce înseamnă o asemenea decizie”, a afirmat Morar.

Mai mult, acesta a subliniat că a discutat cu șeful statului din motive care țin de activitatea ulterioară a justitiei: „Ar fi însemnat să iei toată logistica să o muți dintr-o parte în altă parte, ceea ce tehnic nu era posibil într-un timp scurt. Ca să nu mai vorbim de opoziția celor care o dețineau. Și atunci, dându-mi seama că nu e posibil, ci e cert că vor rămâne procurorii fără interceptări o vreme, mai ales dacă ei nu se înțeleg, eu am judecat așa. Să vorbesc cu cineva care poate influența lucrurile în statul acesta, mai ales din punct de vedere legislativ. Atunci m-am adresat șefului statului să-l fac să conștientizeze ce înseamnă această probabilă decizie”, a mai afirmat fostul judecător CCR.

Controversele din jurul OUG 13

Fostul magistrat a explicat la „Adevărul Live” de ce toate criticile sale referitoare la OUG 13 nu au mers în direcția actului normativ sau a Puterii (Guvernul PSD-ALDE), ci spre CSM, DNA sau magistrații care protestau. „Pe mine, ca judecător al Curții, nu mă interesează motivul sau mobilul. Actul lui, actul de legiferare al Guvernului sau al Parlamentului, respectă sau nu respectă Constituția? Noi am înțeles (...) Era foarte probabil ca cei care erau cercetați atunci, chiar șeful partidului de guvernământ – Dragnea, ca prin acel act să încerce să scape de dosarul penal. Dar ca judecător al CCR, eu nu puteam să constat decât că un act de dezincriminare, un act de grațiere, un act de amnistie, intră în atributul legiuitorului”, a punctat Morar, care a subliniat că magistrații care au mers să protesteze public aveau „obligația la reținere”, nu să stea în stradă. Ei erau problema.

Întrebat dacă era apropiat de Florin Iordache (fost ministru al PSD și autor OUG 13), cu care a fost fotografiat în decembrie 2017, în plin avânt anti-Justiție al social-democraților, Morar a negat, precizând că s-a întâlnit întâmplător cu fostul demnitar la restaurantul Senatului, iar totul a fost o dezinformare a unui politician USR.

Nemulțumiri față de relația cu serviciile

Daniel Morar nu a ascuns că a avut o relație contondentă cu serviciile de informații, dar mai ales cu George Maior și cu Florian Coldea, foștii șefi ai SRI, pe tema faptului că încercau să acumuleze cât mai multă putere, iar la un moment dat i-a amenințat cu dosare penale. „Ei s-au plâns președintelui, că le am zis că ce fac ei poate să frizeze penalul”, a afirmat Morar. De altfel, fostul judecător CCR, care a fost principalul autor al unor decizii care au slăbit din puterea instituțiilor de forță (legile Big Brother, Legea securității cibernetice ș.a.m.d.), consideră că nici până acum serviciile de informații, oricare ar fi numele lor, nu s-au reformat.