Compromis pe salariul minim în Coaliție, dispută pe paternitatea beneficiilor

După festivalul promisiunilor privind mărirea pensiilor, acum partidele guvernării să întrec în a-și asuma fiecare rolul decisiv în stabilirea procentului final și a ajutoarelor oferite de stat în 2023.

Liderii Coaliției vor să arate fiecare ce a făcut partidul lor FOTO Mediafax / Alexandru Dobre

Partidele Puterii au bătut palma pe mai multe măsuri cu impact economic și social, cea mai importantă fiind cea legată de creșterea punctului de pensie. După două luni și jumătate de promisiuni, Coaliția a stabilit că punctul de pensie va crește cu 12,5%, la valoarea de 1.784 de lei. Așadar, nici în jur de 15%, cât doreau liberalii, dar nici 10%, cât propuneau social-democrații.

De asemenea, va fi acordat un sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii mici: 1.000 de lei pentru pensiile sub 1.500 de lei, 800 de lei pentru pensiile între 1.501 și 2.000 lei, respectiv 600 de lei pentru pensiile între 2.001 și 3.000 de lei. Sumele vor fi împărțite în două tranșe care se vor acorda semestrial pe parcursul anului 2023.

Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului, iar un sprijin de 1.400 de lei va fi dat pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârste de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărțită în două tranșe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare. Creșterea alocațiilor va fi de 5,1%, iar persoanele cu handicap vor primi a 13-a indemnizație.

Fiecare a făcut ceva

Nicolae Ciucă a fost primul care a detaliat măsurile, pe pagina de Facebook, ținând să sublinieze că „PNL s-a opus ferm unor creșteri mai mici de 15% și a obținut în negocieri creșteri totale care depășesc 15,8%”. Impactul bugetar anunțat e de 17,5 miliarde lei.

La rândul său, tot pe o rețea socială, a precizat și Marcel Ciolacu faptul că PSD nu s-a uitat la procente, ci la o redistribuire echitabilă, cu accentul pe vârstnicii cu pensii mici, dar și pe salariații cu venituri minime, fiind decis un salariu minim de 3.000 de lei brut, din care 200 de lei scutiți de taxe.  

Până și UDMR a ținut să sublinieze că Uniunea a sprijinit mereu pensionarii și a amintit că 91% dintre aceștia au venituri mai mici de 3.000 de lei.

Și a început cearta

Zâzania a început la scurt timp după anunț, prin contre directe, în văzul telespectatorilor. „Este important de precizat că am reuşit să ajungem la un consens cu colegii noştri. Nu neapărat că am reuşit să impunem viziunea PSD, dar se poate spune şi aşa, să avem o creştere pentru toată lumea la fel”, a precizat Marius Budăi, ministrul Muncii, într-o intervenție la Antena 3. Aflat în studio la aceeași televiziune, Adrian Cozma (vicepreședinte PNL) a luat foc.

„Eu mă tot minunez cum puteţi să afirmaţi, cu atâta nonşalanţă, că viziunea PSD a fost agreată. Domnul Ciucă a venit şi a spus 12,5% că nu a avut ce face. Iar dumneavoastră, PSD, să ne amintim, anul trecut, pe vremea asta, promiteaţi majorări de pensii de 40% – asta spuneaţi dvs. în Parlament înainte de a intra la guvernare – şi acum veniţi şi prezentaţi 12,5% ca o victorie. Asta este viziunea impusă de către Partidul Naţional Liberal care dorea 15%, iar PSD nu a dorit 15%, a dorit 10%, iar domnul Ciolacu a dorit 6,2%”, a afirmat Cozma.

Alți reprezentanți ai PSD au avut intervenții TV sau mesaje în online prin care au subliniat supremația partidului lor. „PSD și-a impus viziunea și soluțiile. Și i-a convins pe partenerii de guvernare că fiecare categorie socială poate fi sprijinită, însă nu la fel, ci diferit”, a clamat Daniel Zamfir, președinte al Comisiei economice din Senat. La rândul său, șefa interimară a Senatului, Alina Gorghiu (PNL), a punctat faptul că partidul său e cel care ține la pensionari.

Pensii speciale, o provocare a Coaliției

Într-o altă direcție a mers cu mesajele Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, profitând de moment să demonteze una din temele PSD: limitarea procentului din PIB pentru pensii. „S-a invocat, incorect, că majorarea nu este posibilă pentru că depășim plafonul de 9,4% din PIB sau că pensiile contributive ajung la cuantumuri de zeci de mii de lei și că trebuie o majorare diferențiată. În final, adevărul a ieșit la suprafață! Se poate, nu depășim 9,4% din PIB, iar pensiile de zeci de mii de lei nu sunt cele care rezultă din contributivitate”, a precizat Turcan.

Fostul ministru le-a reamintit celor din PSD că trebuie făcută reforma pensiilor speciale și terminat cu retragerile din câmpul muncii la 45 de ani, o categorie de pensionari de care social-democrații nu s-au atins.