Coaliția pregătește o reformă electorală șchioapă. Ce legi sunt pe lista Puterii
0Pachetul de reformă electorală a Coaliției conține o serie de legi care se referă mai ales la listele de candidați, fără a umbla și la sistemul de vot, fiind ignorată inclusiv revenirea la alegerea primarilor în două tururi.
Majoritatea parlamentară, formată din PSD, PNL, UDMR și Grupul minorităților, urmează să discute și să adopte în sesiunea legislativă din toamnă mai multe proiecte privind legislația electorală, de la aspecte legate de candidaturi până la cele legate de finanțarea partidelor.
În primul rând, la un pas de adoptare este o inițiativă care ar îndepărta „penalii” de Parlament. Mai precis, printr-un proiect de lege al liberalilor, depus din 2017, dar ţinut la sertar timp de mai mulţi ani, dar care acum mai așteaptă doar votul din plenul Camerei Deputaților, este interzisă candidatura la alegerile parlamentare a persoanelor care până la data depunerii dosarelor au avut condamnări penale definitive, dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau dezincriminarea faptei.
Promovarea femeilor
Conform expunerii de motive, astfel Parlamentul ar fi pe aceeași lungime de undă cu Guvernul, unde un membru al Executivului nu poate avea condamnări definitive, fie ele și cu suspendare. De altfel, în sesiunea parlamentară din primăvară, Parlamentul a adoptat, aproape în unanimitate, proiectul de lege care interzice depunerea candidaturii pentru prezidențiale a celor care au o condamnare definitivă.
Coaliţia de guvernare a readus în atenţia publică problema implicării femeilor în procesele decizionale din politică. În comisiile de specialitate, apoi la votul din plen va ajunge în această sesiune și un proiect de lege semnat de 60 de parlamentari ai PNL, PSD, UDMR şi USR, care stabilește că pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaților şi Senat trebuie să fie minimum o treime femei, iar o parte dintre acestea să fie pe locuri eligibile. Mai precis, dacă deschiderea de listă e făcută de o femeie, următorii doi candidați sunt bărbați și invers, dacă pe primul loc e un bărbat.
Cuantumul banilor pentru partide ar putea fi influențat de numărul de femei din Parlament. Printr-o altă inițiativă legislativă, semnată de PNL și trecută de Senat, suma alocată unui partid de la stat va fi mai mare, în funcție de numărul de mandate obținute de femei. Mai precis, un mandat de femeie va fi recompensat dublu în calculele finale de acordare a subvențiilor. Dintre actualele partide din Parlament, PSD stă cel mai bine la capitolul doamne în politică, având 38 de senatoare și deputate, ceea ce înseamnă circa 25% din totalul aleșilor.
Fără problematica primarilor
PSD și UDMR nu vor ca formațiunile Coaliției să reia discuțiile despre alegerea primarilor în două tururi. La nivel parlamentar au mai fost clinciuri între PNL și PSD, după ce liberalii s-au abținut, la un vot din primăvară, la respingerea unei inițiative care propunea revenirea la alegerea primarilor în două tururi. La acel moment, Daniel Suciu le-a bătut public obrazul celor din PNL, că nu respectă înțelegerile din spatele ușilor închise.
În schimb, dacă liberalii ar dori cu adevărat să promoveze un proiect pe care l-au susținut cu voce tare în campania din 2020, atunci ar putea apela la forțele din Opoziție. USR, Forța Dreptei și aleșii care s-au orientat spre REPER, dar și Alianța pentru Unirea Românilor s-au declarat pentru susținerea alegerii primarilor în două tururi. Așadar, rămâne la latitudinea PNL dacă va acceptă în continuare condițiile PSD și UDMR sau se va răzvrăti.
Ce se întâmplă cu diaspora
În circuitul legislativ sunt mai multe proiecte prin care ar crește numărul de mandate ale aleșilor din diaspora, majoritatea având ca principală prevedere dublarea locurilor din legislativ. Mai precis, în loc de patru deputați, numărul ar fi crescut la opt, iar la Senat numărul ar crește de la doi la patru. La nivel legislativ sunt soluții greu de crezut că ar putea fi adoptate vreodată, cum este cea a Alianței pentru Unirea Românilor. Prin această inițiativă ar urma să fie crescut numărul parlamentarilor de diaspora la 37 de senatori și 83 de deputați, motivul principal fiind că acești aleși ar reprezenta nu mai puțin de șase milioane de locuitori din străinătate.
Fără comisie specială
Surse din Coaliția guvernamentală au precizat pentru „Adevărul” că nu va mai fi făcută o comisie specială pentru reforma electorală, în cazul în care mai este nevoie de clarificări ale legislației, ci fiecare act normativ va fi discutat în comisiile clasice, apoi supus la vot. În fosta coaliție de guvernare, formată din PNL, USR și UDMR, cele trei formațiuni deciseseră să înființeze o comisie specială care să decidă toate schimbările în materie electorală, inclusiv modul de alegere a primarilor și posibile ajustări ale mandatelor din Parlament.
Se încarcă comentariile...
