Laura Badea, un d'Artagnan în variantă feminină: „Mi-am spus că nu mai am ce pierde şi că trebuie să atac. Ce-o fi o fi…“
0
La 13 ani după ce s-a apucat de scrimă, fascinată fiind de scriitorul Alexandre Dumas şi de romanul său, „Cei trei muschetari”, Laura Badea câştiga, la Atlanta, în 1996, prima şi singura medalie de aur obţinută de o scrimeră din România la Jocurile Olimpice.
Cea de-a XXVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat, la Atlanta, în perioada 19 iulie – 4 august 1996. Oraşul din Statele Unite ale Americii a avut cinci contracandidate: Atena (Grecia), Belgrad (Iugoslavia), Manchester (Marea Britanie), Melbourne (Australia) şi Toronto (Canada).
Jocurile Olimpice de la Atlanta au fost umbrite pe 27 iulie de producerea unui atentat terorist cu bombă, în Parcul Centenar Olimpic, care nu făcea parte din sistemul de securitate al Jocurilor. Atentatul s-a soldat cu uciderea unei persoane şi rănirea altor 110, în timpul unui concert. Capacitatea Satului Olimpic a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria competiţiei. Pentru prima oară în istorie, toate cele 197 de comitete olimpice naţionale au fost reprezentate. Un record a fost înregistrat şi în rândul ţărilor care au câştigat medalii, 79 la număr. La această ediţie, în premieră fiecare echipă de fotbal calificată a avut dreptul să includă în lot trei fotbalişti care să aibă peste 23 de ani.
Duel inedit al unor fraţi ceceni
Carl Lewis a devenit al treilea sportiv care a câştigat aceeaşi probă olimpică de patru ori şi al patrulea care câştigat nouă medalii de aur la Jocurile Olimpice. Navigatorul austriac Hubert Raudaschl a devenit prima persoană care a participat la nouă olimpiade, interesant fiind şi faptul că înainte de a începe acest şir de participări, Raudaschl a fost rezervă, în 1960. La lupte libere, s-au confruntat în turul secund, la categoria 82 kg, s-au întâlnit Elmadi Jabrailov (Kazahstan) şi Lucman Jabrailov (Republica Moldova), întâlnirea fiind câştigată de primul. Cei doi erau de fapt fraţi ceceni, dar au ales să nu reprezinte Rusia, din cauza conflictului existent între cele două părţi. La Jocurile Olimpice de la Atlanta au participat în total 10.318 sportivi din 197 de ţări, dintre care 3.512 femei şi 6.806 bărbaţi. În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de ţara gazdă, 44 de medalii de aur, 32 de argint, 25 de bronz, locul al doilea a fost ocupat de Rusia, 26 de medalii de aur, 21 de argint, 16 de bronz, iar locul al treilea de Germania, 20 medalii de aur, 18 de argint, 27 de bronz. România a ocupat locul 14, cu 4 medalii de aur, 7 de argint şi 9 de bronz. Floreta feminină românească a obţinut cel mai bun rezultat din istoria participării la întrecerile olimpice: Laura Badea - campioană olimpică, iar echipa s-a clasat pe locul al doilea, câştigând medalia de argint.
Badea a început ca portăriţă la handbal
Născută la 28 martie 1970, la Bucureşti, Laura Badea a practicat mai întâi atletismul şi handbalul, în şcoala generală. “Eram portar la handbal. Dar îmi plăcea să dau şi la poartă! Fiindcă mă visam Vasile Stângă ori Cezar Drăgăniţă, ei erau idolii mei. Pe atunci, nici nu aveai la ce să te uiţi la televizor. Dădeau şi foarte mult sport, iar echipa de handbal masculin era renumită – cu Cristian Gaţu, Cornel Oţelea”, şi-a reamintit Badea într-un interviu acordat “Weekend Adevărul”. La 13 ani a început scrima la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Bucureşti, acesta fiind startul unei cariere impresionante. “Am fost selecţionată la şcoală de doamna Rodica Popescu şi am continuat în săliţa mică din Ştrandul Tineretului, împreună cu doamna Maria Vicol şi doamna Ana Pascu, cele care erau antrenoare la Clubul Sportiv Şcolar 1. A fost frumos, pentru că eram foarte mulţi copii dornici de aventură, dornici să devenim unul dintre muschetari”, a mărturisit fosta sportivă, care era mare amatoare de cărţi de aventură, fiind îndrăgostită de muschetarii lui Alexandre Dumas, d'Artagnan, Athos, Porthos sau Aramis. La numai nouă ani distanţă de momentul în care a început scrima, Laura Badea a obţinut şi primul succes important, medalia de bronz cu echipa României de floretă la Jocurile Olimpice de la Barcelona, în 1992. Din echipa de atunci mai făceau parte Reka Zsofia Szabo, Elisabeta Tufan, Claudia Grigorescu şi Ozana Dumitrescu. „Era prima mea participare la Jocurile Olimpice, acolo unde orice sportiv visează să ajungă. Îmi doream să iau medalie, pentru că era marea dorinţă a tatălui meu, care era acasă, bolnav”, şi-a reamintit Laura Badea.
Semifinala de infarct cu Giovanna Trillini
“Trebuie să fii echilibrat ca să faci scrimă. Să alegi soluţia cea mai bună la momentul respectiv. Prima repriză se termină destul de repede, în cinci minute. În aceste minute, trebuie să dai cinci tuşe. Adversarul este şi el pregătit. Pentru că nu vei întâlni adversari mai slab pregătiţi. În momentul când valorile sunt egale, din punct de vedere fizic, contează psihicul. Să nu pici în partea cealaltă, să nu fii supramotivat, pentru că atunci emoţiile te copleşesc”, a explicat Badea care este secretul succesului în această disciplină sportivă. “Visul de a ajunge cam¬pioană olimpică a încolţit la Haga, în Olanda, unde în 1995 am luat aurul la Campionatele Mondiale. Atunci mi-am zis că pot deveni şi campioană olimpică, dar parcă visul era prea frumos. La Atlanta, am avut parte de o semifinală de infarct cu Giovanna Trillini. Italianca a condus cu 13-8, dar nu toate deciziile arbitrului au fost corecte până la acel scor. Atunci mi-am spus că nu mai am ce pierde şi că trebuie să atac decisiv. Ce-o fi, o fi… N-am avut probleme în finală, medalia de aur se jucase în semifinala cu Trillini”, şi-a reamintit Badea, care a obţinut prima şi singura medalie de aur obţinută de o scrimeră din România la Jocurile Olimpice: “Am mai avut sportive foarte bune. Am avut-o pe doamna Olga Szabo, care în 1956, la Melbourne a luat argintul. Am avut-o pe doamna Maria Vicol, care mi-a fost şi antrenoare, şi care în 1960, la Roma, a luat bronz. Deci am avut antecedente, ca să spun aşa, nişte oameni minunaţi înaintea mea pe care i-am îndrăgit şi care m-au stimulat să ajung acolo, pe prima treaptă a podiumului”. Badea a mai bifat alte două ediţii ale Jocurilor Olimpice înainte de a se retrage, în 2000, la Sydney (locul 4) şi respectiv în 2004, la Atena (locul 5).
Citeşte şi celelalte episoade ale serialului-maraton “Weekend Adevărul”:
Fostul campion Leonard Doroftei a dezvăluit cum a scăpat din anturajul dubios în care intrase
Adevărul care schimbă istoria gimnasticii. Când a luat, de fapt, Nadia Comăneci prima sa notă de 10
Cum şi-a bătut joc Nicolae Ceauşescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu
„Vedeam doi adversari în loc de unul”: Triumful lui Nicolae Linca, singurul campion olimpic al boxului românesc, care a luptat cu o mână ruptă în 1956
1952: Din istoria Jocurilor Olimpice. Eroul ediţiei din 1952, cehoslovacul Emil Zátopek, a fost trimis de comunişti să muncească într-o mină de uraniu
1912: Japonezul care a început cursa de maraton în 1912 şi a trecut linia de sosire abia în 1967!
1900: Amatorism la umbra turnului Eiffel
Se încarcă comentariile...
