STUDIU Cei mai mulţi tineri români, cu vârste până în 21 de ani, visează la un job într-o multinaţională sau vor să devină antreprenori

STUDIU Cei mai mulţi tineri români, cu vârste până în 21 de ani, visează la un job într-o multinaţională sau vor să devină antreprenori

Cei mai muţi tineri români, cu vârste până în 21 de ani, visează la un job într-o multinaţională sau să devină antreprenori

Patru din zece tineri români cu vârsta până în 21 de ani ar prefera să se angajeze într-o multinaţională, în timp ce aproape unul din cinci intenţionează să înceapă propria afacere şi doar 12% şi-ar dori să muncească în sectorul public. Aşa arată un studiu recent realizat de o companie ce asigură servicii de asistenţă financiară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Specialiştii în recrutare arată care este motivul pentru care cei mai mulţi dintre tineri îşi doresc ca primul lor job să fie într-o multinaţională. „Tinerii consideră că la început de carieră fac o alegere înţeleaptă să se îndrepte către o multinaţională.În primul rând, pentru că îţi oferă un salariu decent pentru început de carieră, dar şi pentru că îţi oferă o anumită stabilitate şi posibilitatea de a avansa“, a explicat Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare.

La polul opus, ca nivel de interes pentru tineret, se situează locurile de muncă la stat, iar asta pentru că, prepoderent, percepţia tinerilor este că pătrunderea în sistemul public este una bazată pe recomandări şi relaţii.

„Este normal ca doar 12 % să fie atraşi de mediul public. Ei consideră că job-urile la stat nu îţi oferă foarte multe oportuniţăti de avansare, însă, cel mai important aspect pentru tineri este dificultatea cu care intri în sistemul public, în ideea că cei mai mulţi care o fac se bazează pe relaţii şi cunoştinţe“, a completat Chicioreanu. 

La rândul său, Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei EDU CER, crede că mai este un motiv pentru care cei până în 21 de ani nu vor să se angajeze în domeniul public: politizarea profundă a acestuia. „Tinerii consideră că trebuie să răspundă la comenzi politice şi să mai facă nişte şmecherii pentru care ar putea răspunde în justiţie“, a afirmat Ştefan Vlaston.

Visul suprem: să fii propriul şef

Acelaşi studiu arată că foarte mulţi tineri îşi doresc să devină proprii lor şefi. „Procentul de 20% de tineri care vor să devină antreprenori este unul destul de realist pentru că foarte mulţi dintre aceştia îşi doresc să înceapă o activitate pe cont propriu, mai ales în condiţiile în care statul îi stimulează în mod real pe aceştia. În plus, tinerii de astăzi sunt şi atraşi de mirajul de a fi pe cont propriu, de a fi propriul lor şef. Pe de altă parte, puţini o să şi reuşească, dar nu le strică o astfel de încercare din punctul meu de vedere“, a explicat Chicioreanu, expert în recrutare.

La fel de sceptic este şi sociologul Alfred Bulai. „Există această fascinaţie a tinerilor de avea un nivel aspiraţional înalt. Pe de altă parte, la noi s-a propagat şi ideea că afacerile sunt cheia succesului, ceea ce nu este adevărat. În realitate, o foarte mică parte din oamenii cu vârste între 20 şi 30 de ani ajung să aibă afaceri de succes”, a arătat sociologul.

Alte concluzii ale studiului: de ce tinerii şi-au pierdut încrederea în angajatori

Lipsa unui leadership puternic este factorul determinant în pierderea încrederii în angajator în România, comparativ cu lipsa unei compensaţii corecte la nivel global. Pentru angajaţii români, percepţia lipsei unei compensaţii juste şi inegalitatea oportunităţilor de salarizare şi promovare se situează pe locul al doilea, fiecare cu 61% dintre răspunsuri.

Un nivel de încredere ridicat în companie influenţează în cea mai mare măsură mulţumirea angajatului la locul de muncă (62%), nivelul de retenţie în companie (60%) şi dispoziţia de a inova şi de a contribui cu idei noi la locul de muncă (54%).

Pe de altă parte, un nivel scăzut de încredere creşte cel mai mult probabilitatea părăsirii companiei (75%), la distanţă mare faţă de alte efecte ale lipsei de încredere: limitarea numărului de ore lucrate la cel minim necesar şi implicarea şi productivitatea mai reduse.

Studiul realizat de Ernst & Young România are la bază răspunsurile a peste 1.500 angajaţi cu normă întreagă, provenind din mediul urban, dintre care 72% au vârste cuprinse între 21 şi 35 de ani, 24% între 36 şi 50 de ani iar 4% au peste 51 de ani. Un al doilea chestionar a fost aplicat, în premieră, la 830 de tineri cu vârsta sub 21 de ani (generaţia Z).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: