Putere şi consimţământ

Primarul comunei ieşene Mogoşeşti Siret a dat o declaraţie în calitate de martor într-un dosar penal de trafic de minori. Am aflat din presă că Damian Butnariu a recunoscut că a făcut sex cu două victime ale traficului de persoane, chiar în sediul primăriei.     

Primarul a avut calitatea de martor în acest dosar. Îmi este greu să înţeleg de ce doar martor fiindcă mă împiedic de noţiunea de consimţământ. Nu înţeleg prezenţa consimţământului în acest caz în care fetele sunt traficate, ameninţate de proxenet, iar ele întreţin relaţii sexuale de frică, sub ameninţarea bătăii. Consimţământul presupune permisiune pentru ca ceva să se întâmple. Putem vorbi de consimţământ când o fată minoră este oferită de un proxenet unui bărbat, primarului în cauză? Una dintre victime a încercat să se sinucidă. Un bărbat care respectă demnitatea unei femei şi manifestă consideraţie morală faţă de aceasta trebuie să se asigure că actul sexual este consimţit. Că fetele sunt minore, iar bărbatul este primar sunt circumstanţe agravante în opinia mea fiindcă aici se intersectează mai multe faţete ale puterii: cea exercitată de un adult asupra unui copil, puterea politică, economică, simbolică şi puterea pe care o are un bărbat într-o societate patriarhală faţă de femei. Dacă nu inţelegem acest mănunchi al puterii vom rata multe din cazul Butnariu, din reacţia oamenilor din comunitate şi din tăcerea multora, inclusiv a Partidului Naţional Liberal.   

Din păcate, relaţia dintre justiţe şi aprecierea existenţei consimţământului  este tensionată, iar cine pierde aici suntem „noi“, mai exact sunt fetele şi femeile care apelează la justiţie. Diana Oncioiu a documentat şi a scris un articol remarcabil despre dreptatea strâmbă din justiţie unde 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanţele din România ca acte sexuale consimţite.

„În multe din aceste cazuri, justiţia română consideră că victime de 7, 9, 11 sau 13 ani şi-au dat consimţământul pentru a întreţine relaţii sexuale cu abuzatorii lor. Dacă nu există urme ale constrângerii fizice, care să dovedească faptul că victima s-a împotrivit, judecătorii tind să adopte o încadrare juridică fundamentată pe ideea că a existat o formă de consens între abuzat şi abuzator!“

Minorele traficate cu care primarul a făcut sex aveau 16 şi 17 ani. Constrângere a existat, mai mult, una dintre fete a fost răpită de la şcoală cu câteva ore înainte de a fi vândută primarului pentru 100 sau 150 de lei.

Să înţeleg că la câteva ore de când a fost răpită, minora şi-a dat consimţământul în biroul primarului, adică a decis liber şi voluntar să participe la actul sexual?! Iertaţi-mă, dar în ce fel de lume kafkiană şi rinocerizată trăim? Să mă iertaţi, dar ne-am tâmpit? S-a aşezat ceaţa pe minţile noastre? Dar pe suflete?  

Sexul lipsit de consimţământ se numeşte viol. Minorele nu „şi-au cerut-o“, nu „au făcut ele ceva să se întâmple“, nu „l-au ademenit ele pe primarul familist şi bun gospodar“. Cunoaşteţi discursul de victimizare a victimei în care fata sau femeia violată este vinovată. Minorele erau răpite şi forţate să facă sex.   

Din abuzator, primarul devine victimă şi erou gospodar

Pe 17 ianuarie, primarul a urcat un text pe Facebook în care afirmă că „în an electoral, este normal să fii atacat mediatic de către toţi cei care tânjesc la funcţia ta. M-am trezit astăzi, personaj principal într-o poveste veche şi încheiată de 13 ani, în care am avut calitatea de martor“.

Au început să curgă comentarii de validare a primarului, după cum au apărut şi poziţiile critice. Ultimele au dispărut una câte una şi au fost însoţite de un block. Cei care îi administrează contul s-au mişcat cu o asemenea rapiditate de nu am apucat să fac o captură propriului comentariu fiindcă am fost blocată. Susţinerea acesta mi-a reamintit de violul de la Vaslui şi de grupurile care îi sprijineau pe violatori. Am scris atunci despre acest caz petrecut în urmă cu 4 ani.

Primarul e un om adevărat, toţi suntem supuşi greşelii. E un primar foarte bun şi un coleg pe care te poţi baza. Unul dintre comentariile mele preferate este acesta „Sunteti Nr 1. Ma rog la Dumnezeu sa fie totul bine… Capul sus si mergeti inainte…“. Doamne ajută şi mergeţi înainte, domnule primar încă 20 de ani.

Aşadar, cadrajul comunicării primarului este cel de victimă politică în an electoral. Este ţinta criticilor îndreptate către Partidul Naţional Liberal, care se află la guvernare. Şi susţinătorii săi cred că ceilalţi se tem de el şi sunt invidioşi, de aceea este atacat. Jurnaliştii care au scris despre caz sunt de doi lei, nu produc nimic, ştiu să facă numai prostii, să distrugă vieţi. Toate acestea se întâmplă taman după ce a asfaltat.  

Eurobarometrul din anul 2016 arată o percepţie îngrijorătoare faţă de viol, iar potrivit datelor în România exista cea mai mare toleranţă faţă de viol în anumite situaţii.: 55% afirmă că violul este justificat în caz de consum de alcool sau droguri (30%), când victima poartă “haine provocatoare sau sexy “ (25%), în cazul în care victima este de acord să însoţească acasă pe cineva (26%).

Comparativ, în Suedia 2% afirmă că violul este justificat în cazul consumului de alcool sau droguri 2%, când victima poartă „haine provocatoare sau sexy“, când victima este de acord să însoţească acasă pe cineva (3%).

Victimele reale sunt aceste fete, nu primarul care a apelat la proxenet. Raportul de evaluare psihologică al uneia dintre fete îţi strânge stomacul.

„Aceasta suferă de sindrom de stres posttraumatic şi tulburări asociate acestuia (anxietate, depresie, furie şi iritabilitate crescute, experienţe intruzive, evitare defensivă, disociere, conflicte sexuale, comportament sexual disfuncţional, percepţie de sine afectată, comportament suicidar, comportament sexual neadecvat, simptome somatice), ca urmare a experienţei traumatice la care a fost supusă de inculpatul Buduroi Adrian (viol, lipsire de libertate, trafic). Mai reţine instanţa că, potrivit specialiştilor, victima a descris cu claritate experienţa traumatică, iar limbajul nonverbal a fost congruent cu limbajul verbal.“

Nu vreau să apăs mai mult pe pedala emoţiei, însă când citiţi aceste rânduri, vă rog să vă gândiţi că fetele, acum femei, sunt oameni în carne şi oase, au o viaţă, familie, prieteni, ele există în realitate. Merită mai multă dreptate şi compasiune şi mai multă justiţie fără jumătăţi de măsură. Ele sunt personajul principal al cazului Butnariu, nu primarul. Cazul însă e parte dintr-un sistem mai amplu unde găsim reţele de proxeneţi, relaţii între proxeneţi şi politicieni şi poliţişti şi decizii de neînţeles ale instanţelor. Lor li se adaugă şi toleranţa faţă de agresiunea împotriva fetelor şi femeilor care declanşează manifestările aceste publice de susţinere faţă de un comportament condamnabil moral şi politic. Dacă şi legal, o să ne zică, poate justiţia. Problemele sunt sistemice.

Tăcerea cu iz politic

Tăcerea politică este deopotrivă tăcerea Partidului Naţional Liberal ca organizaţie politică, dar şi cea a susţinătorilor săi. Nici una şi nici alta nu sunt acceptabile. Cea din urmă e nocivă fiindcă scade numărul avertizorilor de integritate, să îi numesc, şi lipseşte spaţiul public de un discurs alternativ în legătură cu cazul Butnariu şi reacţia PNL. Iar însănătoşirea politicului nu se face printr-o aşa tăcere.

Un partid politic responsabil se poziţionează public atunci când află că unul dintre membrii săi, primar de mulţi ani, a întreţinut relaţii sexuale cu minore care erau traficate de un proxenet. Partidul Naţional Liberal ar fi trebuit să comunice public distanţarea de Damian Butnariu. Aşa face un partid responsabil care înţelege traficul de persoane pentru exploatare sexuală şi violenţa asupra fetelor şi femeilor. Alături de pârghiile legale şi administrative pe care le are la dispoziţie, delimitarea publică şi politică şi retragerea sprijinului în astfel de situaţii transmit un mesaj solid cetăţenilor că violenţa asupra femeilor nu este tolerate. Aşa am subliniat şi aici.

Scrie în presă că primarul s-a autosuspendat. Asta arată cinismul de care dă dovadă: pentru că o demisie ar fi dus la pierderea funcţiei, funcţie mai importantă decât demnitatea sau morala, în viziunea primarului. Însă autosuspendarea primarului nu este suficientă fiindcă decizia este la el, nu la partidul care l-a validat politic. Partidul Naţional Liberal ar trebui să comunice că îi retrage sprijinul şi că va lua măsuri politice active în domeniul prevenirii şi al combaterii violenţei. Poate să înceapă de la Ministerul Educaţiei, de exemplu. Doamna ministru Anisie se poate interesa de atribuţiile ministerului pe care îl conduce în domeniul prevenirii şi al combaterii violenţei asupra femeilor. Îşi poate creşte şi astfel notorietatea în spaţiul public. În loc de plimbări cu presa prin sala de clasă, se poate ocupa de politici în domeniul educaţiei în aşa fel încât copiii să înveţe despre consimţământ, violenţă, drepturile femeilor fiindcă misiunea şcolii este să ne pregătească pentru spaţiul public, pentru cetăţenie.    

Aşadar, încă aşteptăm ca cineva din conducerea Partidului Naţional Liberal să iasă public. Aşteptăm să comunice că îi retrage sprijinul politic primarului Damian Butnariu şi că ia măsuri în domeniul prevenirii şi al combaterii violenţei şi al traficului de persoane. Credeţi că cer prea mult?