Reprezentantul românilor din Serbia, despre diplomaţii români: Luaţi-i acasă din Serbia. Aceşti oameni ne-au făcut mult rău nouă şi României

Reprezentantul românilor din Serbia, despre diplomaţii români: Luaţi-i acasă din Serbia. Aceşti oameni ne-au făcut mult rău nouă şi României

Copii de români din Valea Timocului

Predrag Balaşevici, reprezentat al românilor din Serbia, a declarat, luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că statul român nu a sprijinit niciodată românii din Valea Timocului, iar diplomaţii trimişi acolo le-au făcut mult rău românilor din această ţară precum şi României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia - Ariadne Filum din Serbia, Predrag Balaşevici, a vorbit la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului despre diplomaţii români trimişi în această ţară, care ”au făcut mari probleme” şi a cerut ca aceştia să fie ”luaţi acasă”.

”Vă rog, luaţi-i acasă din Serbia, pentru că aceşti oameni ne-au făcut mult rău nouă. Şi au făcut mult rău şi României, pentru că atunci când vin şi vorbesc împotriva Bisericii Ortodoxe Române, împotriva părintelui Boian Alexandrovici, care a făcut mari sacrificii ca să se ţină slujba în limba română în Timoc. Aceşti oameni nu trebuie să mai fie la posturi”, a spus Balaşevici.

Potrivit acestuia, nici alte autorităţi din ţară nu au făcut nimic pentru respectarea drepturilor românilor din Serbia, deşi la toate întâlnirile se vorbeşte despre strategia României faţă de comunităţile istorice şi respectarea drepturilor românilor din jurul României.

”Săptămâna trecută, când s-a inaugurat noul Guvern al Serbiei, premierul l-a invitat în Parlamentul Serbiei pe domnul Victor Ponta. El a fost prezentat ca un prieten bun al Serbiei şi al premierului Serbiei. Eu mă întreb, când a fost domnul Ponta premierul României ce a făcut el pentru românii din Timoc? Dar, având în vedere că a fost prezent în Parlamentul Serbiei şi s-a vorbit atât de frumos despre el, se pare că el a făcut alte lucruri, care se pare că le plac sârbilor, dar sincer să vă spun, noi nu putem spune nimic bine despre ceea ce a făcut el şi alţii. Românii din Serbia de Răsărit, din Timoc, nu au nici un drept astăzi: sunt fără şcoli, fără biserici, fără media. Şi mă întreb ce face România ca să sprijine această comunitate, care niciodată în istoria românilor din Timoc nu a fost sprijinită şi mă întreb de ce?”, a continuat Predrag Balaşevici, care este şi liderul Partidului Neamul Românesc din Serbia.

Balaşevici vine la Izvoru Mureşului din anul 2000, de când era student şi de fiecare dată a atras atenţia asupra situaţiei românilor din Serbia şi a problemelor lor.  

”Noi suntem astăzi lăsaţi singurii, suntem lăsaţi de România. Noi nu mai sperăm nimic. Noi am venit astăzi aici să vă spunem cum sunt lucrurile, dar sincer să vă spun eu nu mai sper nimic. Nu mai aştept nimic din partea României. Timpul trece foarte repede. Noi, românii, fără şcoli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reuşit să o păstrăm sute de ani, asta este un miracol şi este poate ciudat pentru unii. Dar astăzi, în globalizarea asta în care suntem, există un foarte mare pericol şi poate nu atât de curând, dar într-o perioadă mai lungă nu ştiu dacă o să mai vorbim despre românii din Timoc”, a mai spus reprezentantul românilor din Valea Timocului. 

Politicianul a acuzat că demnitarii din ţara noastră nu susţin drepturile etnicilor români de pe Valea Timocului.

”Eu nu am văzut niciun demnitar român să vorbească ceva despre drepturile românilor din Serbia şi să spună noi nu putem să fim de acord să se deschidă capitolele 23, 24, unde este vorba despre justiţie şi drepturile omului şi ale minorităţilor, până nu vedem concret că Serbia îşi schimbă poziţia şi atitudinea faţă de românii, de vlahii din Timoc. Am văzut doar că România este de acord, cum este de acord de fiecare dată în sprijinirea Serbiei în drumul ei spre UE. Da, noi românii din Serbia dorim ca Serbia să intre în UE, dar dorim să intrăm şi noi cu drepturile noastre elementare, să avem şcoală în limba română, să avem slujbă în limba română şi să avem mass-media”, a conchis Predrag Balaşevici. 

În Valea Timocului trăiesc aproximativ 300.000 de români/vlahi.

Universitatea de Vară se desfăşoră la Izvoru Mureşului, în judeţul Harghita, până în 21 august.

Printre subiectele ce urmează să fie dezbătute se numără "România şi românii de pretutindeni, în contextul provocărilor actuale; consecinţele Brexit asupra românilor; conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa”, "Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni”, "Legea votului prin corespondenţă”, "Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018”, "Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani şi relaţiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu - cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Albania, Grecia”, "Cetăţenia română un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi Balcani”, "Finanţarea minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani”, "Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între afirmare identitară şi deznaţionalizare”, dar şi "Aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş” şi "Priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita”.

La lucrări au fost invitaţi parlamentari şi oameni politici de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, lideri ai organizaţiilor româneşti din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Albania şi Macedonia, conferenţiari din centre universitare ale României şi Republicii Moldova şi lideri de opinie din Diasporă.

Între cei care sunt aşteptaţi să participe la Universitatea de Vară se numără fostul preşedinte al României, Tarian Băsescu, liderul PSD, Liviu Dragnea, deputatul Eugen Tomac, fostul ministru al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, dar şi doi miniştrii de la Chişinău: ministrul Apărării, Anatol Şalaru, şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc.

Cursanţii universităţii, din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia sunt tinerii studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice.

De asemenea, vor fi prezenţi jurnalişti de la principalele instituţii mass-media din ţară, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia şi Serbia.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Institutului Cultural Român, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Primăriei şi Consiliului Local Voşlăbeni, în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: