Misterele castelelor şi ale caselor boiereşti din România: fecioara de fier care aducea îmbrăţişarea morţii şi cuibuşorul de nebunii al lui Cuza
0
Castele ridicate în urmă cu zeci, poate chiar sute de ani, au rămas până în zilele noastre învăluite în mister. De-a lungul vremii, în jurul acestora s-au ţesut poveşti care mai de care mai interesante sau mai înspăimântătoare. „Adevărul“ vă prezintă toate aceste istorii.
Bucureştiul a fost şi va rămâne un izvor nesecat de legende şi mistere apărute în jurul unor construcţii emblematice ale oraşului de altădată. „Adevărul“ vă prezintă cele mai înfiorătoare legende care au circulat de-a lungul vremii prin Capitală.
Una dintre cele mai cutremurătoare poveşti s-a scris în jurul restaurantului Budapesta din Bucureşti. Bucureştenii nu au uitat legenda „specialităţilor canibale” de la Budapesta, iar cei mai în vârstă îşi amintesc încă de legendele legate de acest restaurant. Concret, se spune că în meniul oferit de resaturant ar fi existat preparate realizate din carne de om..
„Prin ’85-’86 au venit mai multe echipaje de Miliţie şi Procuratură, au închis resturantul şi ne-au interogat vreme de două ore, timp în care nimeni nu a avut voie să părăsească localul. Exista o plângere că a murit cineva despre care doctorii au spus, după autopsie, că a consumat ficat de om la restaurantul nostru”, povestea Costică Ştirbu, cel care a lucrat aproape 30 de ani ca barman la Budapesta.
IAŞI. Palatul de nebunii amoroase a lui Cuza: Ruginoasa, locul marilor iubiri al domnitorul Micii Uniri
La câteva zeci de kilometri de Iaşi se află Palatul Ruginoasa, fostă reşedinţă a lui Alexandru Ioan Cuza, rămas în istorie ca locul în care domnitorul a avut mai multe relaţii amoroase.
„Casa domnitorului de la Ruginoasa era cunoscută ca «Ruşinoasa», din cauza amorurilor secrete, ţinute departe de ochii lumii şi de urechile familiei. În plus, se zice că palatul este blestemat pentru că noaptea ar fi bântuit de fantoma unui prinţ care a locuit aici, a lui Dimitri", a spus muzeograful Simona Ionescu, cea care îngrijeşte acum clădirea de patrimoniu.
HUNEDOARA. „Dracula cel adevărat a trăit şi a păcătuit în aeste locuri”
Castelul Corvinilor din Hunedoara stârneşte fascinaţia străinilor din întreaga lume, datorită arhitecturii lui impresionante şi a legendelor întunecate despre el. În ultimii ani, a fost vizitat şi cercetat de căutători de fantome şi nu au fost puţini cei ce au susţinut că au simţit prezenţa unor spirite, care bântuie ungherele monumentului medieval.
Castelul Corvinilor din Hunedoara a primit în ultimul deceniu vizita mai multor „vânători de fantome”, care i-au popularizat legendele înfiorătoare. Unii dintre aceştia au susţinut că monumentul istoric ar fi bântuit. Poveştile despre castelul din Hunedoara, care ar fi fost sălaşul unor spirite malefice, au început să ia amploare din urmă cu şapte – opt ani, a relatat istoricul Ioan Bodochi.
BRAŞOV. Fecioara de fier aducea îmbrăţişarea morţii, iar Casa Sfatului era locul execuţiilor medievale
Cetatea Făgăraş este unul dintre cele mai frumoase castele din lume, dar ascunde şi o istorie crudă. A fost o temută închisoare, unde şi-au găsit sfârşitul mulţi deţinuţi politic. Casa Sfatului din Braşov, acum cea mai vizitată clădire din oraş a fost locul execuţiilor medievale. Călăii au fost însă blestemaţi.
Cetatea Făgăraş datează de peste 600 de ani. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Apropiată de Munţii Făgăraşului, loc de refugiu al militanţilor pentru rezistenţa anti-comunistă, cetatea a devenit una dintre cele mai temute puşcării ale timpului. Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii pentru că au refuzat să se supună regimului comunist nu se cunoaşte cu exactitate.
Cetatea de la Stânceşti judeţul Botoşani, veche de peste 2500 de ani, stârneşte şi astăzi interesul oamenilor de ştiinţă dar şi a vânătorilor de comori. Pe lângă poveştile cu fantome şi vaiete ale localnicilor, în uriaşa aşezare a fost descoperită şi o misterioasă comoară din aur, ascunsă sub un bordei dacic. De aproape 40 de ani, specialiştii încearcă să descifreze simbolistica pieselor dinaur masiv.
În localitatea Stânceşti la 13 kilometri de municipiul Botoşani, pe un tăpşan în coastaă pădurii, acoperit vara de lanuri de porumb, se află cel mai mare complex fortificat al traco-geţilor din Moldova. Din cele două cetăţi care comunicau una cu cealaltă printr-o poartă comună, şi se întindeau pe mai bine de 50 de hectare au mai rămas doar uriaşele valuri de pământ care străjuiesc şi astăzi vechea incintă dar şi legendele şi misterele care circulă în jurul lor.
ARAD. Legenda castelului din Macea: un grof cântă la pian într-o cameră misterioasă
Castelul Csernovics din localitatea arădeană Macea este plin d eistoria. Ca orice castel are şi el legenda lui. Localnicii spun că la miezul nopţii se aude sunetul unui pian care vine dintr-o cameră misterioasă.
Istoria castelului din Macea începe în jurul anului 1724, odata cu acordarea de către Imperiul Austriac titlului nobiliar unei familii sârbe, Csernovics. Cum titlul nu reprezenta doar cinste şi onoare familia proaspăt intrată în cercul select al nobilimii autriece primeşte şi o serie de proprietăţi, printre care şi Macea.
Castelele şi casele boiereşti ridicate de nobilii maghiari care au deţinut pământuri întinse în Bistriţa-Năsăud surprind şi acum, deşi majoritatea se află într-o stare avansată de degradare. Puţini sunt cei care le mai cunosc secretele şi legendele acestor clădiri impunătoare. Poveştile acestor construcţii nu fac altceva decât să sublinieze ingeniozitatea şi imaginaţia conţilor.
Nu mai puţin de 12 castele şi conace boiereşti au lăsat moştenire nobilii maghiari în Bistriţa-Năsăud. Acestea sunt situate în Ilişua, Sărata,Şieu Măgheruş, Cristeştii Ciceului, Chiochiş, Matei, Posmuş, Comlod, Urmeniş, Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu.
ZALĂU. Tragediile şi poveştile de iubire din ungherele castelelor din Sălaj
Povestea de iubire dintre baronul Wesselenyi Miklos şi Nemes Zsuzsa, devenită prin căsătorie contesa Haller din Gârbou, şi care era, se pare, era amanta împăratului austriac Iosif al II-lea, animă şi azi zidurile obosite de vreme şi de nepăsare ale castelelor ce le-au aparţinut celor doi amorezi.
Povestea a avut loc la sfârşitul secolului al XVIII lea şi face obiectul cărţii ”Bourul din Jibou”, cum era supranumit, datorită staturii sale impresionante şi firii sale năvalnice, baronul Wesselenyi Miklos . Cartea a fost scrisă de Nyiro Jozsef şi tradusă de scriitorul sălăjean Gyorfi Deak Gyorgy, care a şi publicat fragmente din lucrare în revista Caiete Silvane.
Potrivit fragmentelor publicate de Gyorfi Deak , baronul Wesselenyi Miklos, aparţinând uneia dintre cele mai importante familii nobiliare a Sălajului, a iubit-o in tinereţe pe Nemes Zsuzsa, devenită prin căsătorie contesa Haller din Gârbou, care a ajuns, apoi, amanta împăratului austriac Iosif al II-lea. Când baronul a aflat despre relaţia dintre cei doi şi-a dat demisia din armata imperială şi s-a căsătorit cu Cserey Helena, în ciuda împotrivirii familiei şi a curţii de la Viena.
PIATRA NEAMŢ. Legendele şi blestemele Palatului Cnejilor. Comori care ard cu foc albastru şi riscul de a te transforma în strigoi
Ruinele Palatului Cnejilor, din comuna Ceahlău, monument istoric vechi de peste 400 de ani, sunt însoţite de o serie de legende şi blesteme pe care oamenii locului le cunosc şi în zilele noastre. Misterul care însoţeşte această construcţie a fost sursă de inspiraţie şi pentru Eminescu sau Alexandru Dumas tatăl.
Peste Palatul Cnejilor, monument istoric situat la poalele muntelui Ceahlău, trecerea celor patru veacuri de când a fost ridicat pe locul unui schit de lemn, este vizibilă cu ochiul liber. Din măreţia palatului, în zilele noastre au mai rămas doar ruinele care amintesc de ceea ce a fost odată reşedinţa boierilor Cantacuzini care stăpâneau moşiile din împrejurimi şi fostul schit Hangu.
Potrivit documentelor istorice, în conacul de la Suseni, comuna Băcani (judeţul Vaslui), ar fi avut loc în urmă cu peste 300 de ani una din marile uneltiri împotriva lui Constantin Cantemir, în cel de-al şaptelea an de domnie.
Conacul din localitatea vasluiană Suseni, comuna Băcani, este cel mai vechi din zona Bârladului, unul din puţinele conace boiereşti de secol XVII care mai există şi astăzi.
TIMIŞOARA. Reşedinţa regelui Carol Robert de Anjou, locuinţa lui Ioan Huniade, casă pentru Selim Paşa
Castelul Huniazilor din Timişoara este considerat cel mai vechi edificiu din capitala Banatului. Acesta a fost reconstruit de mai multe ori în decursul istoriei.
După invaziile din 1241 ale mongolilor, regele maghiar Bela al IV-lea (1235-1270) reconstruieşte, pe ruinele vechilor întărituri de pe aceste locuri, o fortăreaţă nouă, din pământ, cu un şanţ de apă împrejur.
Conacul Bolomey a fost construit inima Bărăganului, în localitatea Cosâmbeşti. Proprietarul domeniului, boierul de origine elveţiană Constantin Bolomey era unul dintre cei mai opulenţi boieri din zonă. Numele său şi al moşiei au fost învăluite în numeroase legende locale.
Conacul de la Cosâmbeşti a aparţinut în realitate familiei Gheţu. Aceşti moşieri ridică pe domeniul pe care îl aveau în mica aşezare rurală din Bărăgan un impunător conac, cu ajutorul unor specialişti în arhitectură din Italia.
Undeva în mijlocul Bărăganului, lângă comuna brăileană Traian, se pot vedea astăzi ruinele unui conac boieresc care şi-a trăit perioada de glorie între cele două războaie mondiale. Toată protipendada României venea aici să participe la partide de vânătoare şi petreceri pantagruelice. Acum, toate acestea sunt amintiri intrate în legendele locului.
Conacul a fost construit de un mare moşier, pe nume Filip Orezeanu care avea proprietăţi în mai multe judeţe, printre care şi Brăila. La începutul secolului XX, marele boier s-a hotărât să îşi construiască un conac în câmp, lângă satul Traian, într-un loc uşor accesibil, fiindcă prin apropiere trecea calea ferată.
RÂMNICU VÂLCEA. Un mic castel de pe Valea Oltului, martorul suferinţei prinţesei Ioana Cantacuzino. Cum a sfârşit prima româncă director de şcoală de aviaţie
Construit în secolul al XIX-lea, micul castel de pe Valea Oltului a rezistat intemperiilor, războaielor şi regimului comunist. După al Doilea Război Mondial, edificiul a fost martorul suferinţei prinţesei Ioana Cantacuzino, prima femeie din România care a obţinut brevet de pilot şi a condus o şcoală de aviaţie.
Deşi nu este într-o stare foarte bună, edificiul veghează şi acum impunător de pe malul drept al râului Olt. Aici şi-a trăit ultimii ani din viaţă, în solitudine, prinţesa Ioana Cantacuzino, prima femeie din România care a obţinut brevetul de pilot şi prima româncă director de şcoală de aviaţie.
ALEXANDRIA. Conacul lui Victor Antonescu de la Vităneşti, casa în care s-a născut Constantin Noica
Pe partea dreaptă a drumului European E 70, dincolo de gardurile societăţii private Interagro, între Alexandria şi Vităneşti, printre bălării, se ascunde unul dintre cele mai preţioase monumente istorice din Teleorman. În conacul de aici s-a născut filosoful Constantin Noica. Ansamblu arhitectural care cuprinde conacul Victor Antonescu, foişorul din curte şi capela Stella Maris a fost declarat monument istoric.
CRAIOVA. Legenda Palatului Calafat, reşedinta de odinioară a familiei Marincu
Palatul Marincu din Calafat a fost ridicat la începutul secolulul 20 şi a fost realizat în stilul necolasic francez cu accente de baroc şi rococo. Fastuoasa clădire a fost pusă pe picioare de Ştefan Marincu, fostul edil al oraşului, dar şi cel care a înfiinţat prima bancă în localitate.
Palatul Marincu a fost construit de Ştefan Marincu şi soţia sa, în memoria fiicei lor care a murit la vârsat de 13 ani, răpusă de tuberculoză. Fostul edil al oraşului Calafat era un om foarte bogat cu studii la Viena şi Braşov.
CĂLĂRAŞI. Istoria misterioasă a palatului brâncovenesc de la Obileşti, locul bântuit de domniţele voievodului
Cea mai preţioasă şi misterioasă curte domnească, un impresionant palat, înconjurat din toate părţile de apă, a fost construit între 1710-1712 în inima Bărăganului de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu. Se spune că în acest palat ar fi locuit domniţele voievodului şi ale marilor boieri, până la vremea la care se măritau. Ar fi fost un fel de pension, în care ele se pregăteau pentru viaţă.
Arhitectura brâncovenească are nu numai un caracter religios, ci şi unul laic, în timpul domniei voievodului martir Constantin Brâncoveanu fiind zidite nu numai biserici, ci şi numeroase palate sau case boiereşti. Edificii domneşti au fost construite la Potlogi, Sâmbăta de Sus, Mogoşoaia, Doiceşti sau Obileşti, din toate acestea nu au mai rămas decât cele de la Mogoşoaia şi Potlogi.
CLUJ-NAPOCA. Poveste despre fantomele de la „Versailles“-ul Transilvaniei
Unul dintre cele mai vechi castele construite în Transilvania, castelul din Bonţida a aparţinut familiei de conţi Banffy. Luxul şi opulenţa de odinioară, când era locuit, contrastează cu starea de degradare de acum. De câţiva ani, Fundaţia Transilvania Trust a început lucrări de modernizare la acest castel care e gazda Festivalului Electric Castle.
La 35 de kilometri de Cluj-Napoca, aproape de Someşul Mic, se află un castel supranumit datorită arhitecturii sale „Versailles“-ul Transilvaniei. A fost ridicat în secolul al XIV-lea, în comuna Bonţida, de familia nobililor maghiari Bánffy.
SIBIU. Legendele Castelului din Buia, reşedinţa de odinioară a familiei Bolyai
Legendara reşedinţă a familiei Bolyai din satul Buia a rămas astăzi doar o ruină, însă legendele păstrate peste timp vorbesc şi astăzi despre turnul cu coase, teiul de spânzurătoare sau bijuteriile ascunse în jurul castelului de însuşi Mihai Viteazul.
Prima atestare a castelului datează din 1324, iar în perioada de înflorire avea 12 camere, o curte splendidă cu mese din pietre rotunde, cu brazi de jur-împrejur, o alee străjuită de castani şi o pivniţă ”de gheaţă” în care petrecea nobilimea. Peisajul era întregit de o biserică, cu fresce pictate de pereţi.
PLOIEŞTI. Plăcile de aur găsite la temelia Peleşului şi „templul metafizic” al Iuliei Haşdeu
Iubitori de poveşti, românii atribuie locurilor şi construcţiilor somptuoase din Prahova legende care le sporesc misterul şi fascinaţia. Este şi cazul castelelor Peleş din Sinaia, Cantacuzino din Buşteni şi castelului Iuliei Hasdeu din Câmpina
Frumoasa reşedinţă de vară din Sinaia a Casei Regale, Castelul Peleş, a dat naştere, încă de la început, unor legende care privesc atât modul în care a fost ales locul castelului cât şi descoperirea unei comori fabuloase, la temelia palatului.
La acest material au participat Cristina Răduţă, Ştefan Both, Dorin Ţimonea, Ionuţ Benea, Elisabeth Bouleanu, Florentin Coman, Bianca Sara, Sabina Ghiorghe, Bogdan Iancu, Andreea Mitrache, Ionela Stănilă, Irina Rîpan, Simona Suciu, Florina Pop, Ramona Găină, Mădălin Sofronie, Florin Jbanca, Dana Mihai, Cosmin Zamfirache, Daniel Guţă, Olimpia Man.
Se încarcă comentariile...
