Ce aşteaptă generaţia Z de la un loc de muncă

Obişnuiţi încă de mici cu noile tehnologii, tinerii din generaţia Z, care au acum între 4 şi 21 de ani, pot fi atraşi cu greu de companiile care au un program de lucru bătut în cuie. Dispuşi să îşi asume riscuri, cei mai mulţi vor să îşi transforme hobby-urile în ocupaţie, şi să-şi păstreze un echilibru între viaţa privată şi cea profesională.

Generaţia Z, adică persoanele născute între anii 1995 şi 2012, le vor da bătăi de cap angajatorilor. Asta pentru că tinerii care au crescut navigând pe Internet şi având la dispoziţie ultimele tendinţe în materie de tehnologie, sunt înclinaţi spre antreprenoriat, nu vor să stea la program şi, foarte important, ţintesc să îşi transforme hobby-urile în ocupaţie. Aşa arată cel mai recent studiu calitativ Exact Cercetare şi Consultanţă.

Din acest motiv, angajatorii trebuie să ia măsuri pentru a putea atrage forţă de muncă din rândul lor, companiile fiind nevoite să dezvolte poziţii în concordanţă cu hobby-urile tinerilor din această generaţie care acum are între 4 şi 21 de ani. Angajatorii trebuie să se gândească la oferte de job-uri dinamice care să vină la pachet cu o serie de beneficii, între care asigurarea medicală, programele de dezvoltare profesională sau cele de mentorat.

„Într-o lume în care opiniile, credinţele şi sentimentele sunt share-uite pe reţelele de socializare, tinerii îşi doresc ca angajatorii lor să-şi exprime recunoştinţa şi aprecierea faţă de activitatea desfăşurată. Lauda nu trebuie să se limiteze însă doar la cuvinte, aceasta ar trebui să fie exprimată şi prin recompense periodice”, a explicat Lăcrămioara Longhin, coordonatorul studiului.

Generaţia Z va pune preţ pe timpul liber

Potrivit acesteia, tinerii îşi doresc ca la locul de muncă să li se ofere inclusiv posibilitatea de a socializa cu ceilalţi colegi, dar şi împlinire, o atmosferă plăcută de lucru şi, nu în ultimul rând, flexibilitate când vine vorba de program. Iar asta pentru că, spre deosebire de cei din alte generaţii, cei născuţi în perioada 1995 - 2012, pun foarte mult preţ pe timpul lor liber, fiind legaţi de familie şi de prieteni, scoate în evidenţă studiul citat.

În consecinţă, aceştia nu se vor conforma unui program de lucru bătut în cuie, ci vor opta pentru un job care să le dea posibilitatea de a menţine un echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

„Pentru a obţine rezultate remarcabile şi pentru a putea beneficia de implicare şi motivare din partea viitorilor angajaţi, angajatorii trebuie să le pună acestora la dispoziţie aplicaţiile, platformele şi dispozitivele digitale pe care le folosesc în viaţa de zi cu zi. Companiile ar trebui de asemenea să le permită viitorilor angajaţi să-şi poată desfăşura lucrul în condiţii diferite faţă de cele oferite de joburile clasice, luând de asemenea în considerare programul flexibil”, completează Longhin.

Tinerii din generaţia Y, dispuşi să îşi asume riscuri

Însă nu doar tinerii din generaţia Z au o astfel de gândire atunci când vine vorba de locul de muncă, ci şi cei din generaţia Y, respectiv persoanele născute între 1977 - 1994. Specialiştii spun că şi aceştia preferă un program de lucru flexibil şi se interesează despre orele pe care le petrec la locul de muncă încă de la interviul de angajare. Pentru aceştia, noţiunea de pontaj reprezintă o constrângere a activităţii, arată un studiu făcut de compania Smartree.

În cazul lor, nu salariul este criteriul după care îşi aleg job-ul, ci şansa de a promova rapid, fără a parcurge toate etapele de evoluţie profesională. În decizia lor cântăreşte întregul pachet oferit de companie candidatului, adică asigurarea medicală, abonamentul la sală, zilele libere sau cardul de reducere.
 
O altă deosebire între generaţia Y şi generaţiile anterioare o constituie faptul că tinerii născuţi între 1977 - 1994 sunt dispuşi să îşi asume riscuri, spre deosebire de ceilalţi, care sunt mai precauţi.

Bursa Locurilor de Muncă nu a avut foarte mulţi vizitatori

În acest moment, tinerii sunt, în continuare, categoria cea mai afectată de şomaj, potrivit informaţiilor obţinute de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Doar la nivelul Capitalei, procentul total al tinerilor şomeri este de 19%.

Concret, 3.860 de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani nu aveau un loc de muncă la data de 31 martie. Cu toate acestea, prea puţini tineri au trecut pragul Bursei Locurilor de Muncă, organizată joi în Bucureşti dar şi în alte 87 de locaţii din întreaga ţară.

6.500 de locuri de muncă doar în Bucureşti

În Capitală au fost puse la dispoziţia participanţilor nu mai puţin de 6.500 de locuri de muncă, la eveniment participând 189 de agenţi economici. De departe, cele mai multe posturi disponibile i-au vizat pe muncitorii calificaţi, peste 3.000 de locuri de muncă fiind scoase la concurs, în timp ce muncitorii necalificaţi au avut la dispoziţie 1289 de locuri de muncă doar la nivelul companiilor din Bucureşti.

La primele ore ale dimineţii, peste 2.000 de persoane consultaseră oferta agenţilor economici, după cum au declarat pentru „Adevărul” oficiali ai ANOFM, filiala Bucureşti.

Aceştia au precizat că o parte din participanţi au venit cu CV-uri şi cu scrisori de intenţie la ei, în schimb, cei care nu au avut astfel de documente, au avut posibilitatea de a completa, pe loc, hârtii care le-au permis să intre mai uşor în legătură cu potenţialii angajatori.

Cei trecuţi de 50 de ani au puţine şanse

La fel ca în fiecare an, la târgul de locuri de muncă s-au prezentat şi persoane trecute de 50 de ani. Cu şanse reduse de a putea reintra în câmpul muncii, au discutat cu reprezentanţii agenţilor economici. Mihai Stoica, 57 de ani, speră să obţină un loc de muncă.

„Am aplicat ca şi strungar, dar şi ca lucrător comercial. Nu mi-au spus că am vârstă înaintată, dar ştiu că am destul de puţine şanse să fiu sunat. Nu mai lucrez de anul trecut, când s-a închis firma. Problema e că oamenii ăştia vor şi angajaţi cu experienţă, dar şi să le dea bani puţini. Eu, pentru 1.000 - 1.200 de lei, m-aş angaja oriunde”, a declarat Stoica pentru „Adevărul”.

România, cele mai mici rate ale şomajului în UE

Cele mai recente date Eurostat arată că România are una dintre cele mai mici rate ale şomajului din întreaga Uniune Europeană (UE). Mai exact, rata medie a şomajului înregistrată la noi este de 6,5%, în timp ce media europeană este de 8,9%. Astfel, potrivit biroului de statistică al UE, cele mai mari rate ale şomajului au fost înregistrate în februarie în Spania (20,4%), Croaţia (15,1%), Cipru (12,3%) şi Portugalia (12,3%), în timp ce statele cu cel mai scăzut şomaj au fost Germania (4,3%) şi Cehia (4,5%).