Cascada "La Chisatoare" si o bisericuta din lana amestecata cu var

Din DN 73 Brasov-Pitesti, in zona Branului, se desprinde un drumeag care leaga Moieciu de Sus de Moieciu de Jos. Cei 8 km de hartoape, care pentru un 4 x 4 sunt o adevarata provocare, se compenseaza

Din DN 73 Brasov-Pitesti, in zona Branului, se desprinde un drumeag care leaga Moieciu de Sus de Moieciu de Jos. Cei 8 km de hartoape, care pentru un 4 x 4 sunt o adevarata provocare, se compenseaza oarecum cu frumusetea peisajului de munte - vederi superbe spre Bucegi si Piatra Craiului - si a locurilor care se pot vizita. In satul Cheia, aflat cam la jumatatea drumului, se ridica o bisericuta din 1813, construita dupa un procedeu original: din piatra de rau si, in loc de mortar, lana tigaie si var. Urmand paraul Turcului, se ajunge la locul botezat de localnici "La Chisatoare": pe malul stang al paraului cu pricina, tasnesc din perete doua fire de apa si se revarsa in cascade de 15-20 metri. Iarna, gerul le impietreste in orgi transparente de gheata. Vara, insa, poienita aflata nu departe se transforma in camping, cu inevitabilele gratare. Cei care vor sa petreaca sejururi placute trag la pensiunile ANTREC - sunt vreo 200 in regiune - sau la complexul turistic "Cheile Gradistei". Acesta e dotat cu 130 locuri de cazare, restaurant, sali de conferinta, sauna, dus hidromasaj, terenuri de tenis, volei, baschet. Ovidiu Garbacea, proprietarul complexului, mai are in vedere construirea a doua partii de schi, din care una cu plecare chiar din Cheile Gradistei si cu statia finala in Fundata - cea mai inalta comuna din Romania, 1.400 m altitudine. Partia se va afla la granita dintre Brasov si Arges, ceea ce ar favoriza si acest din urma judet, care nu dispune la ora actuala de posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Prin zona au trecut o serie de personalitati, care au facut popas, evident, si la complex: delegatii NATO, parlamentare si guvernamentale, ambasadori, actori. Din pacate, se plange proprietarul, o gramada de turisti fac stanga-mprejur din cauza drumului rau. Garbacea sustine ca, in mod constant, din surse proprii, astupa denivelarile cu piatra, dar carpelile nu sunt suficiente. Sleaurile poarta acum denumirea pompoasa de "drum judetean", in speranta ca se vor investi mai usor bani pentru reabilitare. Se stie ca s-au alocat si fonduri in acest scop (vreo 20 de miliarde lei), dar la fata locului nu se vede nici o schimbare. In toamna se va organiza conferinta internationala de turism rural, cu reprezentanti de frunte ai Organizatiei Mondiale a Turismului. Interesant de aflat impresiile participantilor, dupa o repriza de hurducaturi prin praful "ecologic".

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările