BOR spune că finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului este improbabilă în cazul în care statul opreşte finanţarea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului valorează în jur de 100 de milioane de euro     FOTO: Basilica
Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului valorează în jur de 100 de milioane de euro     FOTO: Basilica

Catedrala Mântuirii Neamului ar putea să nu mai fie finanţată din fonduri publice dacă trece de Parlament un proiect de lege în acest sens, iniţiat de deputatul independent Remus Cernea. Reprezentanţii Patriarhiei spun că este greu de estimat dacă proiectul Catedralei s-ar putea termina fără contribuţii din fonduri publice sau nu.

Un proiect de lege care ar duce la tăierea fondurilor publice din finanţarea Catedralei Mântuirii Neamului, proiect estimat la 100 de milioane de euro, a fost depus la Senat de către deputatul independent Remus Cernea. Concret, proiectul îşi propune să modifie legea Catedralei Mântuirii Neamului (Legea 376/28 decembrie 2007 şi OUG 19/2005) cu următorul articol: “(2) Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, fără contribuţii din bugetele Ministerului Culturii şi Cultelor, autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice.”

Deputatul apreciază că legea va trece dacă va fi un vot raţional şi nu populist. "Trebuie să fim responsabili cu banul public şi să direcţionăm fondurile spre zonele care au cu adevărat nevoie (educaţie, sănătate, ajutor social). Bisericile ar trebui să fie construite doar din donaţiile credincioşilor, nu din bani publici", a declara pendtru adevărul.ro, Remus Cernea.

În expunerea de motive, Cernea a spus că doreşte ca proiectul de lege să fie realizat fără încălcarea legilor, a Constituţiei şi a principiului separării dintre stat şi biserică şi se referă la Legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor unde scrie că "în România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee" şi "cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreaun cult".

Mai departe, el spune că este ilegal faptul că un teren de 11 hectare în valoare de 200 de milioane de euro a fost dat gratis de statul român, Patriarhiei. Cernea face referire la articolul 136 din Constituţia României, care spune aşa: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică".

"Aşadar, terenul proprietate publică a statului, adică a tuturor cetăţenilor, nici nu a fost concesionat, nici închiriat, ci pur şi simplu a fost acordat gratuit în proprietatea Patriarhiei. Nu a fost dat nici în folosinţă gratuită , ci în proprietatea bisericii, deşi aceasta nu era o utilitate publică la acel moment. Chiar dacă ar fi fost, tot era neconstituţional să îi fie dat terenul respectiv în proprietate", a criticat Cernea în expunerea de motive.

"Este greu de spus dacă ar putea fi terminată Catedrala fără ajutorul statului"

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, teologul Vasile Bănescu, spune că oricum se ştie bine care este punctul de vedere al deputatului Remus Cernea cu privire la proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. "Toate cultele beneficiază de ajutor de la stat, însă nu pot să vă spun exact câţi bani a alocat statul pentru acest proiect. Aceşti bani sunt necesari şi este justificat din considerentul că este un proiect de interes naţional cu o importanţă simbolică. În jur de 86% din contribuabili sunt ortodocşi, iar iniţiativa deputatului Remus Cernea este în dezacord cu un punct de vedere majoritar", a spus Bănescu. Întrebat dacă proiectul Catedralei ar putea fi terminat fără fonduri publice, el a răspuns că "Este greu de spus dacă ar putea fi terminată Catedrala fără ajutorul statului, e un proiect de anvergură naţională".

La rândul său, Toma Pătraşcu, preşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste (ASUR) din România, care a criticat deseori proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, spune că "majoritatea resurselor folosite pentru construirea Catedralei provin din fonduri publice". El a criticat şi faptul că la începutul crizei economice, înalţii prelaţi au spus că nu vor lua din fonduri publice pentru ridicarea bisericii. "Această catedrală se ridică din bani publici în condiţiile în care învăţământul este subfinanţat, iar spitalele nu au medici. De ce nu publică situaţia donaţiilor? De ce nu există un audit independent asupra sursei fondurilor", a întrebat Pătraşcu.

De altfel, în expunerea de motive din iniţiativa legislativă, Cernea aminteşte că în anul 2014, Biserica Ortodoxă Română a primit de la stat aproape 12 milioane de euro pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în principal de la autorităţi publice. Mai mult, la rectificarea bugetară de anul acesta, Guvernul a alocat alte 25 de milioane de lei pentru construirea marii catedrale, aminteşte Cernea.

Un condamnat în dosarul Transformatorul gestiona banii pentru construcţia Catedralei

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului nu a fost lipsit nici de controverse juridice. În anul 2013, un condamnat penal pentru abuz în serviciu în "dosarul Transformatorul" era însărcinat de către mai marii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) să se ocupe în mod direct de achiziţiile şi licitaţiile de la măreţul proiect. Este vorba de inginerul Ioan Turbatu, condamnat la puşcărie în dosarul Transformatorul, în care a fost acuzat că a adus statului român un prejudiciu de 1,8 milioane de euro. La Catedrala Mântuirii Neamului, Ioan Turbatu avea în responsabilitate milioane de euro, proiectul fiind estimat la aproximativ 100 de milioane de euro. Catalogat de reprezentanţii Patriarhiei ca fiind “un bun profesionist”, inginerul originar din Bacău realiza caietele de sarcini ale diferitelor licitaţii despre care aceiaşi reprezentanţi spuneau acum doi ani că sunt “transparente”.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite