Acum e rândul meu să vă întreb: de ce sunteţi aşa de puţini voi cei care alegeţi agricultura ca meserie? De ce atât de puţini tineri se gândesc la agricultură ca la o meserie full-time, sau part-time, ca angajaţi sau antreprenori sau măcar ca hobby? Care ar fi motivele pentru care nu aţi alege să vă conectaţi cu pământul, cu hrana şi cu bucuria unei munci pline de adrenalină?

Când toată lumea îşi doreşte confortul marilor oraşe, cu mall-urile, restaurantele, efervescenţa culturală şi facilităţile lor, e greu să pledezi pentru întoarcerea la pământ şi la munca acestuia. Cred că tinerii ar trebui să fie ajutaţi să-şi schimbe perspectiva, să fie învăţaţi să iubească o meserie atât de veche şi de interesantă, căreia eu îi sunt fidel şi pe care aş recomanda-o şi copiilor mei.

Ce ar trebui să se schimbe pentru ca tinerii să aleagă agricultura ca profesie? Ar trebui ca cineva să le schimbe perspectiva.

Trebuie să înţelegem că agricultura este una din cele mai relevante activităţi umane, cu adevărat locală, dar cu impact global.

Când un fermier ară pământul sau culege recolta poate părea un eveniment minor. Dar gesturile acestea simple pot avea un impact pe plan naţional şi chiar global. Vremea nefavorabilă, managementul ineficient, slaba utilizare a tehnologiei, toate pot afecta o fermă de familie. Dar pe o scară mai mare astfel de slăbiciuni cumulate pot provoca crize alimentare sau pot avea un impact global asupra preţurilor şi rezervelor de alimente. Oricât ar părea de ciudat, performanţa unui fermier depăşeşte ca semnificaţie graniţele familiei şi businessului lui deoarece hrana este o marfă tranzacţionată pe plan global.

La o scară mai mică, veniturile provenite din agricultura de familie sunt vitale pentru două treimi din populaţia globului. Pe o scară mai mare, necesarul de hrană pentru şapte miliarde de oameni de pe planetă - care vor deveni 9,6 miliarde în următorii 30 de ani - plasează agricultura într-o zonă strategică, mai ales într-o situaţie de criză cum este cea pe care o trăim acum.

În consecinţă, suntem obligaţi să creştem producţia, să optimizăm distribuţia, să dimensionăm producţia în funcţie de schimbările sociale sau sanitare la care suntem martori (urbanizarea agresivă, pandemie etc.) într-un efort de a ne transforma într-o familie globală, care se mişcă coerent şi în aceeaşi direcţie. În acest efort fiecare fermier e relevant!

Dar eforturile individuale nu sunt suficiente: este nevoie de politici vizionare, determinare, planificare şi aport tehnologic masiv pentru a susţine această perspectivă.

Trebuie să înţelegem că agricultura înseamnă aport masiv de tehnologie

Tehnologia a schimbat mult agricultura în ultimii 20 de ani, prin reducerea costurilor, creşterea eficienţei şi diminuarea implicării factorului uman. Agricultura înseamnă  biologie, chimie, inginerie, eficienţă energetică, marketing, logistică, lanţuri de aprovizionare, bani, comerţ internaţional şi politică. Şi toate sunt guvernate de tehnologie, într-un perpetuum mobile ameţitor. Dacă te interesează să faci parte dintre cei care hrănesc lumea şi eşti interesat de ştiinţă şi tehnologie, atunci agricultura este meseria potrivită pentru tine.  

Trebuie să înţelegem că agricultura este o industrie în creştere, care poate furniza un număr mare de joburi foarte motivante

Populaţia globului este în creştere, are nevoie de mâncare, iar exigenţele sale alimentare sunt tot mai sofisticate. Multe industrii pot avea căderi sau pot chiar dispărea în perioade de criză. În acest peisaj, industria alimentară şi agricultura sunt mult mai stabile, dar şi mai dinamice, fiind obligate constant să se autodepăşească. Dinamismul acestor industrii face ca nevoia de forţă de muncă din ce în ce mai calificată să fie în creştere, iar opţiunile profesionale devin nelimitate.

Peste tot în lume agricultura are o problemă de imagine. Din perspectiva unui tânăr agricultura nu este un subiect ”cool”. Cei mai mulţi privesc agricultura ca pe o activitate solicitantă fizic, care aduce bani puţini, nu îţi dă acces la o carieră în adevăratul sens al cuvântului şi care nu este o profesie - vedetă în revistele de business.

Trebuie să înţelegem că agricultura este nu doar o profesie, ci şi un stil de viaţă

Chiar dacă munca te ţine cu orele în faţa calculatorului, în agricultură ai ocazia unică să imersezi în natură. Pe măsură ce societatea se schimbă şi devine mai ”verde”, vei fi obligat să îţi însuşeşti schimbarea în mod organic, să îţi pese de mediu, de natură şi de sustenabilitate. Ca profesionist în agricultură, cererea mai mare de hrană, în termeni de cantitate şi calitate, te va obliga să îţi schimbi felul de a gândi, devenind mai rezilient.

În concluzie, mai poate agricultura să fie un domeniu atractiv pentru tinerii care îşi doresc o carieră de succes? Eu cred cu tărie că da, luând în considerare toate argumentele de mai sus.

Ceilalţi fermieri, oamenii de afaceri, decidenţii politici şi profesorii ar trebui să promoveze ideea că a lucra în agricultură reprezintă o profesie stimulantă din punct de vedere intelectual şi motivantă financiar. Agricultura e ”cool” dacă o priveşti din perspectiva corectă.

Cauţi o profesie care să te împlinească, o profesie relevantă pe plan local şi global? În locul tău m-aş uita mai atent în farfurie. 

Dacă am reuşit să-ţi schimb perspectiva asupra agriculturii, dacă am reuşit să te conving că este un ”dream job”, cred că am făcut un pas important înainte.

Mai rămâne doar să te înarmezi cu multă răbdare şi determinare pentru a înfrunta şi problemele. Dar despre acestea discutăm altă dată.