Pentru USR PLUS scorul politic înregistrat la alegerile locale, sub 7%, este de trei ori mai mic decât  ceea ce formaţiunea a obţinut la alegerile europarlamentare din 2019. Atunci, useriştii erau foarte aproape să depăşească PSD, acum au ajuns lângă PMP şi UDMR în palierul 5-7% din voturi, dar cu mai puţine posturi de primari şi de consilieri decât partidul lui Traian Băsescu şi uniunea maghiară.

Într-un an şi câteva luni, de la alegerile europarlamentare la cele locale, USR PLUS a pierdut un milion şi jumătate de voturi. Este o prăbuşire uluitoare într-un interval de timp foarte scurt.

Desigur nu au votat românii din străinătate, dar rezultatul este extrem de slab, chiar şi în aceste condiţii. Practic, Alianţa USR PLUS s-a salvat prin victoriile individuale la Timişoara, Braşov, Bacău, victorii individuale pentru că nicăieri useriştii nu au câştigat vreo majoritate şi în consiliul local sau judeţean. Bucureştiul este un caz separat, pentru că aici a fost vorba despre un candidat independent, Nicuşor Dan, susţinut şi de PNL şi de USR PLUS. Practic, dintr-un partid mare, ca număr de voturi, Alianţa a ajuns un partid mic, cu slaba consolare că dintre formaţiunile mici, are totuşi cel mai bun scor politic, 6,65% la Consiliile Locale şi 6,85% la Consiliile Judeţene, urmat, în marja de 1%, de PMP. Ca număr de mandate, Alianţa USR PLUS este surclasată şi de UDMR şi de PMP. UDMR are 199 de primari, PMP 50 şi Alianţa USR PLUS doar 28.

Alianţa a avut câteva victorii răsunătoare acolo unde a venit cu figuri credibile, radical diferite de ofertele unor personaje vechi şi erodate susţinute de PNL şi PSD. Dar atât. Mesajul politic al USR PLUS nu a fost clar  şi rezultatele se văd.

Pe o scenă foarte polarizată rămâne foarte puţin loc pentru alţi actori. PNL a câştigat categoric la votul popular în faţa PSD, la primării 34,58% –30,34% , la consilii locale 32,87% –28,40%, la consilii judeţene 30,76% – 22,32%, dar şi datorită efectelor votului într-un singur tur, PSD a rămas cu mai mulţi primari faţă de PNL şi cu un preşedinte de consiliu judeţean în plus. În aceste condiţii, următorii clasaţi sunt departe în spate, în intervalul 5-7% din voturi, unde e mare înghesuială cu USR PLUS, PMP, UDMR şi chiar Pro România.

Conducerea USR PLUS poate spera că la alegerile parlamentare vor veni foarte multe voturi din străinătate. Ceea ce este posibil, dar nimeni nu garantează că se va mai repeta fenomenul de la alegerile prezidenţiale, când un milion de români din afara ţării s-au prezentat la urne. Sunt condiţii diferite, iar pandemia face mai problematică prezenţa la vot. Există şi votul prin corespondenţă, dar foarte puţini s-au înscris în această procedură. Dar, chiar şi în acest cazul unei prezenţe mari, voturile din străinătate vor merge către senatorii şi deputaţii desemnaţi să reprezinte românii din diaspora, acolo unde şi PNL şi, probabil, PMP vor avea voturi, chiar dacă mai puţine ca USR PLUS. Aceste voturi din diaspora vor conta în final şi la scorul general al partidului, dar nu vor putea compensa un rezultat foarte slab înregistrat în ţară.

Configuraţia noului parlament se va decide prin votul din ţară, pe cale de consecinţă şi noua majoritate care va conduce România în următorii patru ani.

USR PLUS s-a poziţionat ca o alternativă la partidele vechi, ca o a treia cale pentru un electorat mai tânăr din marile oraşe. Conflictele nesfârşite din interior, luptele bezmetice dintre grupuri şi grupuscule, fiecare dintre ele decis să-i ia gâtul adversarului, utilizarea până la saturaţie a reţelelor sociale pentru răfuieli publice, cultura contestării tuturor în afară de propria persoană şi un amalgam de exprimări politice dintre cele mai contradictorii, toate au dus la pierderi de imagine.

Iar rezultatele de la locale sunt cât se poate de clare. În lupta dintre cei mari, cu greu se mai văd cei mici, iar cei care aspirau să fie mari au toate şansele să ajungă mici.