Toţi „dinozaurii“ politicii româneşti care n-au prins loc în Parlament

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Marton Arpad pot forma o Comisie Juridică paralelă  Foto: Mediafax
Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Marton Arpad pot forma o Comisie Juridică paralelă  Foto: Mediafax

Presate de curentul schimbării din societate, partide tradiţionale ca PSD, PNL şi UDMR s-au mai scuturat de parlamentarii de meserie, unii dintre ei „uitaţi” în băncile Casei Poporului chiar de la începutul anilor 90. Câţiva proscrişi din PSD au devenit, peste noapte, ecologişti. Politic, nu civic.

Alegerile parlamentare din decembrie par să aducă un suflu al schimbării clasei politice din România chiar şi în rândul partidelor tradiţionale. Zeci de nume grele ale anilor 90 şi 2000 n-au mai prins listele partidelor din care fac parte, fie că vorbim de PSD, PNL sau UDMR. Unii au fost daţi la o parte pentru că erau pietre de moară pentru imaginea partidului, alţii pentru că erau în conflict cu şefii. Cert e că aleşii-jurişti care au mutilat legislaţia penală şi legile Justiţiei pentru a-l salva pe Liviu Dragnea de puşcărie pot forma o Comisie Juridică paralelă în fara Legislativului. „Adevărul” face un bilanţ al celor rămaşi fără „coledzi”.

Eugen Nicolicea

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a intrat prima oară în Parlament în 1992, la doi ani de la debutul său în politică, pe vremea comunismului fiind proiectant la Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin. Avea să se lege de scaunul de parlamentar timp de şapte mandate, făcându-se remarcat, de-a lungul anilor prin jignirile aduse colegilor de la alte partide sau jurnaliştilor, în contrast cu tăcerea absolută de care dădea dovadă atunci când era întrebat despre studiile sale în Drept. În anii 90, Nicolicea a fost unul dintre cei mai înverşunaţi susţinători ai expulzării regelui Mihai I, cerând în 1994 ca acesta din urmă să fie declarat „persona non grata”. A fost unul dintre autorii asaltului PSD împotriva Justiţiei şi „tătuc” al legii care a eliberat din puşcării înainte de termen zeci de tâlhari şi violatori. S-a remarcat prin obedienţa faţă de Gabriel Oprea şi Liviu Dragnea.

Florin Iordache

20 de ani în Parlament a bifat şi deputatul PSD Florin Iordache, ales pentru prima oară, pe listele PDSR, în anul 2000. Fost inginer la fabrica de mobilă din Caracal, numele lui Iordache a ajuns prima oară în spaţiul public în 2013, atunci când acesta a dirijat episodul „Marţea Neagră”, când USL încerca să promoveze amnistia şi graţierea. Deşi demersul avea să eşueze, Iordache urma să încerce din nou pe 31 ianuarie 2017, când, din poziţia de ministru al Justiţiei, anunţa bâlbâit adoptarea Ordonanţei 13, care a scos sute de mii de români în stradă. La conferinţa de presă din acea seară, Iordache îi repezea pe jurnalişti cu celebra replică „altă întrebare!”. După ce şi-a dat demisia din funcţia de ministru, Iordache a fost recompensat de Liviu Dragnea cu funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, iar mai apoi a fost instalat în fruntea Comisiei parlamentare care s-a ocupat de modificarea legilor Justiţiei. Pe scurt, Comisia Iordache, care urma să să scoată din nou zeci de mii de oameni în stradă. Revenind în prezent, deşi acesta nu a mai prins un loc în Parlament, Florin Iordache a fost răsplătit pentru loialitate de către partid cu un post pe viaţă la Consiliul Legislativ.

Şerban Nicolae

De profesie avocat, începuturile politice ale lui Şerban Nicolae îl leagă de Ion Iliescu, faţă de care se simte „categoric” mai legat decât de Liviu Dragnea, aşa cum explica într-o emisiune TV, după ce l-a apărat pe fostul preşedinte într-un proces în anul 2000. Înscris în Frontul Salvării Naţionale în 1990, Şerban Nicolae ajunge senator în 2004, pe listele PSD. Aici mai prinde încă două mandate, în 2012 şi apoi în 2016, perioadă în care se face remarcat pentru ieşirile jignitoare la adresa colegilor din Parlament precum şi prin asigurarea spatelui celor cu probleme penale din PSD. Fie din poziţia de avocat, fie din cea de parlamentar. Acesta capătă în 2011 pseudonimul „şoferul lui Voicu”, după ce l-a aşteptat pe senatorul PSD Cătălin Voicu în faţa Penitenciarului Rahova. Pe lângă ieşirile grobiene la adresa unor senatori USR precum Mihai Goţiu, la care s-a referit cu apelativul de „nespălat” sau Cosette Chichirău, pe care a făcut-o „proastă”, actualul şef al Senatului a făcut şi mai multe referinţe naziste la adresa preşedintelui Klaus Iohannis. Va candida din nou la parlamentare pe listele Partidului Ecologist, alături de fostul său coleg din PSD, Cătălin Rădulescu, cunoscut ca „Mitralieră”. PER e în marja de eroare a sondajelor.

Nicolae Bacalbaşa

Medic anestezist de profesie, Nicolae Bacalbaşa a devenit cunoscut publicului încă de pe vremea în care era purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean Galaţi, când avea apariţii frecvente pe posturile TV. În perioada 2012-2016 a fost preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, pentru ca mai apoi, în 2016, să obţină un post de deputat pe listele PSD. În timpul mandatului, Bacalbaşa s-a remarcat prin limbajul vulgar rostit la Tribuna Parlamentului. În 2017, acesta lansa un atac grobian la adresa Ralucăi Turcan, căreia îi spunea că va face fractură „dacă mai dă cu labele”. Afirmaţia acestuia a fost urmată de gesturi obscene. Anul trecut, acesta i se adresa deputatului USR Stelian Ion cu „untermensch”, termen utilizat de nazişti pentru populaţia non-ariană.

Ecaterina Andronescu

În vârstă de 72 de ani, senatorul PSD Ecaterina Andronescu şi-a petrecut o treime din viaţă în Parlament, unde, din 1996, a ocupat trei mandate de senator şi trei mandate de deputat. Aceasta a ocupat şi funcţia de ministru al Educaţiei de patru ori, prima oară pe 28 decembrie 2000, în perioada guvernului Adrian Năstase, când a adoptat mai multe măsuri controversate pentru reformarea învăţământului. La ultimul mandat de ministru, Ecaterina Andronescu a aflat de la televizor că era demisă de către premierul de atunci, Viorica Dăncilă, după ce, în contextul crimelor de la Caracal, a declarat că ea a învăţat de acasă să nu se urce într-o maşină cu un străin.

Niculae Bădălău

După două mandate de senator şi unul de deputat, social-democratul Niculae Bădălău anunţa săptămâna trecută că se retrage din politică, însă nu pentur a merge la pensie, ci într-un post călduţ la Curtea de Conturi. Bădălău şi-a pregătit ieşirea încă din 2017, când a modificat legea astfel încât să fie favorizat pentru şefia Curţii de Conturi. Ajuns în cele din urmă vicepreşedinte al instituţiei, baronul de Giurgiu va câştiga 5.000 de euro pe lună. De-a lungul mandatelor în Parlament, social-democratul a ajuns să fie recunoscut pentru jocul dublu făcut în interiorul PSD, injuriile aduse românilor din străinătate, când, la o petrecere cu lăutari, cânta „să vină diaspora, că noi ne p***m pe ea”, sau pentru problemele cu legea. În 1988, Bădălău era condamnat la un an de închisoare pe motiv că furase patru saci cu grâu, urmând apoi să fie graţiat de Nicolae Ceauşescu.

Marton Arpad

După mai bine de 30 de ani în care a ocupat fotoliul de demnitar, Marton Arpad, membru UDMR, anunţa la mijlocul lunii trecute că nu are de gând să candideze pentru un nou mandat. Figură simbolică a asocierii dintre UDMR şi PSD, Arpad a intrat în Parlament încă din 1990, având în ultimii ani o contribuţie importantă la măcelărirea legilor Justiţiei şi Codurilor Penale în Comisia Iordache, votând cot la cot cu social-democraţii modificările propuse de ordinele lui Liviu Dragnea. După condamnarea acestuia din urmă, Marton Arpad a fost mutat de către conducerea UDMR din Comisia juridică în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor.

Victor Paul Dobre

Intrat în PNL din 1991, Victor Paul Dobre a prins patru mandate de deputat. Primul, în anul 2000, iar apoi următoarele trei între 2008 şi 2016. Pe 7 mai 2012 acesta era numit ministru delegat pentru administraţie, însă trei luni mai târziu avea să-şi dea demisia alături de Ioan Rus, ministrul de Interne, motivând presiuni din partea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi a lui Crin Antonescu. În acelaşi an, la finalul mandatului de ministru, Laura Codruţa Kovesi cerea Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale a lui Dobre, fiind acuzat de abuz în serviciu. Colegii din Parlament aveau însă să-l salveze.

Cezar Preda

Unul dintre cei mai vechi politicieni din vechea gardă a fostului Partid Democrat (PD), Cezar Preda este deputat de 16 ani. În primele luni de pandemie în România, acesta a adus mai multe critici miniştrilor din Guvernul Orban, dar şi preşedintelui Klaus Iohannis. Câteva luni mai târziu, acesta anunţa că se retrage din politică şi că vrea să lase loc pentru tineri. În realitate, intrase în dizgraţia conducerii PNL.

Răducu Filipescu

Baronul PNL Răducu Filipescu şi-a petrecut aproape toată cariera politică la fruntea Consiliului Judeţean Călăraşi, pe care l-a condus între 2004 şi 2016, pentru ca mai apoi să fie răsplătit cu un loc de senator. În presa locală acesta este recunoscut drept „şpagă în slip”, după ce fostul său şef de la Întreprinderea de Transport Local Călăraşi a dezvăluit că Filipescu, care era simplu angajat atunci, a primit la finele anilor ‘80 suma de 500 de lei, de la un şofer care voia să-şi angajeze soţia pe post de taxatoare de bilete. Poliţiştii şi procurorii au descoperit apoi şpaga în slipul lui Filipescu. Problemele cu legea ale baronului PNL au continuat şi mai târziu. În luna februarie a acestui an, procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale pe numele lui Filipescu pentru trei infracţiuni: abuz în serviciu, conflict de interese şi fraudă cu fonduri europene.

Marian Petrache

Intrat în politică în 1998, ca membru al Alianţei pentru România (ApR), Marian Petrache ajunge câţiva ani mai târziu, în urma fuziunii ApR cu PNL, prim-vicepreşedinte al filialei PNL Ilfov, iar mai apoi, consilier judeţean. În 2004 acesta prinde un mandat la Camera Deputaţilor, însă îşi dă demisia un an mai târziu, pentru a ocupa funcţia de prefect al judeţului Ilfov. În 2012, Petrache ajunge preşedinte al CJ Ilfov, funcţie pe care a deţinut-o până la alegerile locale de luna trecută. În luna martie a acestui an acesta declara într-un interviu pentru „Adevărul” că nu va mai candida pentru un nou mandat şi că, în schimb, va deschide lista PNL la Senat, ţintind o funcţie de ministru în viitorul guvern liberal. Între timp însă, planurile liberalilor s-au schimbat, iar Petrache a fost scos de pe listă de Ludovic Orban.

Varujan Vosganian

De origine armeană, Varujan Vosganian este economist şi scriitor. A intrat în politică încă din 1990, atunci când devine membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), ca reprezentant al comunităţii armene. Acesta este membru în Parlamentul României din 1990, fiind absent doar în mandatul 2000-2004. De-a lungul carierei politice, acesta a schimbat numeroase partide, printre care PAR, CDR, PNL, sau ALDE. Totodată, a fost de două ori ministru al Economiei în guvernul Tăriceanu şi mai apoi în guvernul Ponta, şi a fost la un pas, în 2006, de a ajunge comisar european din partea României. În urmă cu câteva zile, acesta anunţa că nu candidează la parlamentare, explicând că „eu nu mă potrivesc lumii politice de ani”. De fapt, n-a mai prins un loc eligibil.

Iulian Iancu

Aflat de 16 ani pe fotoliul de deputat, Iulian Iancu şi-a început cariera de politician în anul 2001, după ce o lungă perioadă a lucrat în distribuţia de gaze. Acesta a început cu poziţia de inginer stagiar în anii ‘80 până la cea de preşedinte al Autorităţii de reglementare a gazelor în 2000 şi secretar de stat în Ministerul Economiei în 2000-2004. În 2012 acesta a fost vehiculat de mai multe ori pentru funcţii de ministru, însă a fost lăsat pe bară din cauza bănuielilor că ar avea legături cu Gazprom. Acuzat că este „omul Gazprom” şi că face jocurile companiei ruseşti în România, Iancu apare în scandalul WikiLeaks, fiind descris în telegramele Ambasadei SUA de la Bucureşti dreptul omul ruşilor.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite