Sibiu-Piteşti, autostrada prosperităţii. Întoarcem România pe drumul cel bun

„Unirea face puterea”, spune o veche vorbă românească. E o mostră de înţelepciune pragmatică, una asumată pe deplin de unioniştii români de-a lungul secolelor, care ştiau că o Românie unită e o Românie puternică, prosperă, o ţară care contează.

Unitatea unei ţări e obţinută prin depăşirea neajunsurilor istorice şi a barierelor geografice. Exact acest lucru îl obţinem, acest salt peste limitările istoriei şi geografiei, atunci când ne asumăm mari lucrări de infrastructură.

Un astfel de proiect, construit într-o geografie dificilă şi cu un istoric marcat de prea multe amânări, este autostrada Sibiu-Piteşti. Proiectul este în sfârşit complet deblocat.  E oficial: guvernarea liberală va construi prima autostradă care va traversa Carpaţii. A fost nevoie de doar 10 luni fără PSD, pentru ca România să se întoarcă pe drumul cel bun.

Scriu aceste rânduri în triplă calitate: europarlamentar, fost primar şi mai ales inginer de drumuri. Ca europarlamentar, membru al Comisiei de Transporturi, ştiu cât de importantă e conectarea intra-europeană pentru economia noastră. Ca fost primar, ştiu cât de importante sunt investiţiile în infrastructură şi fondurile europene pentru dezvoltarea regională. Iar ca inginer de drumuri, apreciez corect importanţa covârşitoare a acestui proiect dificil, dar esenţial. Nu e o promisune electorală, nu e un slogan politic. E garanţia că România îşi croieşte mai eficient drumul prosperităţii.

Comisia Europeană a aprobat o investiţie de aproape 900 de milioane de euro, din Fondul de Coeziune, pentru construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti. E rodul unei munci asidue şi comune în interesul ţării. Dovada că atunci când preşedintele şi guvernul României sunt de aceeaşi culoare politică şi vorbesc pe aceeaşi voce la Bruxelles au de câştigat cetăţenii. Dincolo de proiectul fără cusur pregătit de Executiv, Comisia Europeană este condusă şi dominată de PPE, cea mai importantă familie politică europeană, în care PNL e privit ca partid-stindard pentru România. De menţionat şi rolul extrem de important, deşi discret, pe care l-a jucat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Ca membru în Comisia pentru Transport din Parlamentul European, am urmărit pas cu pas modul în care au decurs negocierile dintre Bruxelles şi Palatul Victoria pe tema finanţării autostrăzii, iar rezultatul nu mă surprinde. Deşi au trecut doar 10 luni de guvernare liberală, România şi-a recăpătat credibilitatea pe plan extern, după epoca de răstrişte Dragnea-Dăncilă, în care ţara noastră a fost izolată la nivel european.

La 30 de ani de la Revoluţie, guvernarea liberală demarează prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, care va conecta România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Practic, vorbim de o legătură neîntreruptă care străbate ţara, de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi. Pe scurt, construim conexiunea cu civilizaţia, un moment istoric pentru ţară.

Vorbesc din experieţă, nu mestec rumeguş demogogic. Ca primar al Aradului, am trăit dezvoltarea economică a oraşului după ce am construit centura în regim de autostradă. În anul 2004, când am fost ales primar, Aradul exporta bunuri în valoare de 500 de milioane de euro. În anul 2018, la 7 ani distanţă de la inaugurarea autostrăzii oraşului, Aradul exporta produse în  valoare de 3,3 miliarde de euro, fiind pe locul patru în clasamentul naţional, după Bucureşti, Timiş şi Argeş. În anul 2004, Aradul se situa pe locul 19 în clasamentul indicatorilor economici, în timp ce acum statistica arată că între anii 2008 şi 2017 creşterea economică generată de autostradă a dus judeţul Arad pe locul trei la nivel naţional, după Ilfov (loc generat de dezvoltarea Bucureştiului) şi Argeş (poziţie generată de producătorul auto Dacia). Şoseaua de centură a Aradului la nivel de autostradă este cea mai mare realizare din cariera mea administrativă, cu atât mai mult cu cât profesia mea de bază, cu care mă mândresc, e inginer de drumuri. În urmă cu 16 ani, imediat după ce arădenii m-au ales primar, am transformat oraşul într-un imens şantier, având ca piatră de temelie filosofia potrivit căreia dezvoltarea organică a unui oraş şi administrarea acestuia se întemeiază pe o viziune pe termen mediu şi lung, nu pe realizarea unor proiecte care să le ”ia ochii” alegătorilor - şi apoi potopul.

Dacã centura Aradului a propulsat judeţul în topul creşterii economice la nivel naţional, anticipaţi la scara istoriei ce va însemna autostrada Sibiu - Piteşti pentru România. Saltul va fi spectaculos în următorii 10 ani: calitatea vieţii în zonă va creşte considerabil. Dincolo de aspectele economice, proiectul va rezolva şi o bună parte din problema traficului pe pe Valea Oltului, va creşte siguranţa rutieră, va scurta durata călătoriilor şi va reduce costul pentru pasageri şi marfă.

Să nu uităm de unde am plecat: în urmă cu un an, proiectul autostrăzii Sibiu-Piteşti, coordonat de minsitrul Cuc, se împiedica de un gândac. Astăzi vorbim de un proiect vital pentru România finanţat de Comisia Europeană, care într-un viitor apropiat va deveni certitudine. Autostrada Sibiu - Piteşti, la fel ca Autostrada Transilvania, a prins viaţă în cele zece luni de guvernare PNL, după ce ambele proiecte de infrastructură fuseseră sabotate masiv de PSD în ultimii trei ani. Când interesele de partid au fost prioritate, oamenii au avut de suferit. Când guvernarea e în interesul oamenilor, hăţişul birocratic devine doar un hop mărunt către scopul final.

Sibiu-Piteşti nu e doar o mare lucrare de infrastructură rutieră, e o metaforă: ruperea României de Est, străpungerea Carpaţilor şi joncţiunea deplină cu Vestul. O ţară cu drumuri bune, cu poduri mai multe, cu căi ferate moderne, are deschise traseele prosperităţii şi devine o ţară importantă. Şi o ţară atrăgătoare pentru investiţii şi turism, o ţară mai plăcută propriilor cetăţeni.