PSD a crescut de la 22,5% la europarlamentare, la 30% la locale. Ce va fi la alegerile parlamentare?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Este clar că PSD a obţinut la alegerile locale un scor neaşteptat de bun. Dacă un sondaj din septembrie, realizat de IMAS pentru Europa FM, dădea un scor de 19,6% pentru PSD, rezultatele de la locale au arătat cu totul altceva. La primării PSD a obţinut 30,34% din voturi, la Consilii Locale 28,40%, la Consilii Judeţene 22,32%. Cum se explică această revenire, în situaţia în care a plecat de la guvernare în noiembrie 2019?

Situaţia comparativă  a rezultatelor la alegerile din 2019 şi la cele din 2020

Partidul Europene Primării Consilii Locale Consilii judeţene PNL 27,0% 34,58% 32,88% 30,76% PSD 22,5% 30,34% 28,40% 22,32% USR PLUS 22,4% 6,58% 6,85% 6,65% PMP 5,7% 4,73% 5,72% 5,88% UDMR 5,4% 4,01% 4,92% 5,28% Pro România 6,6% 4,45% 5,18% 4,95% ALDE 4,0% 1,67% 2,58% 2,91%

Rezultatele nu conţin şi aportul adus de alianţe partidelor.

Ce rezultă din acest tabel? Că PNL a crescut de la 27% la 32,7%, iar PSD de la 22,5% la 27%. USR, devenit între timp USR PLUS, a suferit o cădere dramatică, de la 22,4% la europarlamentare, la 6,60% la locale. PMP, UDMR şi Pro România rămân la 5-5,5%, iar ALDE iese din joc, ieşire consfinţită şi de demisia lui Călin Popescu Tăriceanu, din fruntea partidului.

PSD are o creştere importantă, de la 22,5% la europarlamentare, la 27% la locale, chiar 30% la primării. Este importantă analiza cauzelor acestei reveniri, pentru a desprinde concluzii referitoare la alegerile parlamentare.

Greşelile actualei puteri PNL-Iohannis

Criza adusă de pandemie a fost şi este relativ corect gestionată, având în vedere şi situaţia din alte ţări, la fel de proastă cu aceea din România. Între închiderea totală a economiei şi sănătatea cetăţenilor, alegerea este extrem de dificilă, în toate ţările lumii. Mai grav este că nu se ştie ce ne aşteaptă în continuare.

Lupta pentru anticipate pierdută de puterea actuală. S-au consumat multă energie şi resurse pentru declanşarea alegerilor anticipate. Deşi era clar că decizia este la majoritatea parlamentară, pe care nu au deţinut-o şi nu o deţin PNL-Iohannis. Dezamăgirea celor care contau pe alegeri anticipate a fost foarte mare, şi nu pandemia a fost cea care le-a blocat.

Performanţa unor miniştri. Unii miniştri au dat dovadă de amatorism, de lipsă de experienţă şi inteligenţă în gestionarea unor sisteme compleze şi dificile. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, ne anunţă mereu că, în ciuda pandemiei, economia României ne va ridica pe „cele mai înalte culmi de civilizaţie şi progres”, va fi una dintre cele mai performante din UE. A ajutat, este adevărat, companiile româneşti să supravieţuiască pandemiei, dar cu preţul teribil al îndatorării ţării. După datele PSD, necontrazise de Florin Cîţu, România s-a îndatorat în 11 luni cu 85 de miliarde de lei, iar datoria publică a crescut de la 34,6% din PIB în octombrie 2019 la 42,8% din PIB în august 2020. Datoria guvernamentală a depăşit 450 de miliarde de lei. Până când ne vom putea împrumuta? Întrebarea dă frisoane actualei puteri! După ce ne-a ameţit cu revenirea economiei în „V”, acum Florin Cîţu a revenit cu picioarele pe pământ când spune:

„Ne gândim la ce facem după 1 ianuarie. E clar că economia nu şi-a revenit”… „2020 este închis, nu mai avem ce face”.

Un alt ministru fără niciun fel de rezultate este Monica Anisie de la Educaţie. Premierul o vede aşa de performantă, încât i-a dat şi un loc eligibil pentru Senatul României. În urma testelor PISA în care România s-a clasat pe ultimele locuri în UE, chiar pe ultimul la Matematică, nu s-au luat niciun fel de măsuri pentru ca rezultatul ruşinos să nu se mai repete. Nu s-au redus planurile cadru în conformitate cu legea, n-au fost aerisite programele şcolare, nu există mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor publici. Pandemia a blocat aproape complet şcoala, pentru că nu există logistica necesară pentru învăţământul online în şcoli, la profesori şi elevi. Nu există mecanisme de urmărire a eficienţei lecţiilor online, nici măcar de urmărire a realizării acestora. Cum se va încheia acest an şcolar, cu materia nepredata în semestrul al doilea din anul şcolar anterior şi cea nepredata în acest an şcolar, Dumnezeu cu mila!

Premierul Orban. A făcut extrem de multe erori. Nu a redus cheltuielile de funcţionare prin restructurarea bugetară, desfiinţarea ordonatorilor de credite fără contribuţie esenţială la funcţionarea statului. Centrul Naţional de Învăţământ Turistic, CNIT, nu are din 2002 nicio activitate, dar este plătit în continuare din bugetul de stat. Un exemplu din, posibil, multe altele. Nu are bani de mărirea pensiilor cu 40%, dar să ţină pe salarii mari 30% dintre bugetari, care ard gazul degeaba, plimbă hârtii, are bani.

Premierul Orban a păstrat nomenclatura PSD în administraţia centrală şi locală. Pentru ca apoi să se plângă că este sabotat de funcţionarii numiţi de PSD.

Premierul Orban decide că actuala majoritate parlamentară este toxică, deşi doar cetăţenii la vot pot face această apreciere. Comentarii de presă pot face astfel de evaluări. Premierul nu are voie să facă. Faptul că premierul şi preşedintele Iohannis nu au vrut să colaboreze cu parlamentul în această situaţie extrem de dificilă, ne costă pe toţi extrem de mult.

Premierul Orban declară că e treaba lui Laurenţiu Barangă, pe care l-a şi propus şef la „spălarea banilor”, că a ajuns şef de doctorate fără Bacalaureat. Statul nu are nicio vină, deşi instanţa a decis din 2016 că Barangă şi-a falsificat diploma de Bacalaureat.

Componenţa listelor PNL pentru alegerile locale şi pentru parlamentare ridică mari semne de întrebare, nu toate persoanele propuse se conformează criteriilor de integritate şi competenţă clamate chiar de PNL.

Ce va fi la parlamentare?

O simulare electorală realizată de Agenţia de rating politic şi găzduita de G4Media:

  PNL PSD USR PLUS Pro-Alde PMP UDMR Minorităţi Total Senatori 49 44 15 12 9 7   136 Deputaţi 110 100 35 29 21 17 17 329 Total 159 144 50 41 30 24 17 465 Total 34,2% 31,0% 10,8% 8,8% 6,5% 5,2% 3,7% 100,0%


Alegerile parlamentare funcţionează altfel decât cele locale. La locale contează mai degrabă oamenii aleşi în fruntea primăriilor şi în Consilii Locale sau Judeţene, la parlamentare mai degrabă partidele. Nu este clar dacă USR PLUS îşi va reveni, sau va obţine un scor sub 10%. Cel mai probabil, dezamăgiţi de prestaţia actualei puteri, mulţi pensionari îşi vor îndrepta voturile spre PSD, în speranţa creşterii pensiilor. Sunt oameni simpli, care nu înţeleg teorii despre echilibre macroeconomice, judecă şi votează în funcţie de nevoile date de traiul zilnic.

Speranţa vânturată de actuala putere, conform căreia viitoarele alegeri parlamentare vor spulbera PSD, nu se prea arată întemeiată. Mi-e teamă că şi în viitorul parlament forţele vor fi echilibrate, niciun partid nu va avea o majoritate consistentă, iar alianţele fragilizează politicile publice şi filosofia de guvernare, pentru că trebuie să împace mai multe opţiuni.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite