Orban s-a „extras” din formula guvernamentală, lăsându-l pe Cîţu să se descurce cu bugetul ţării. Ironia sorţii, acelaşi Florin Cîţu care ne asigura că economia îşi va reveni în formă de V, că vom fi printre cele mai performante economii din Europa! Soluţia corectă ar fi fost ca încă din noiembrie 2019,  guvernul să fi purces la restructurarea bugetară, la scăderea cheltuielilor de funcţionare a statului. Şi acum eram în altă situaţie bugetară, mult mai bună.

Unde ne aflăm acum

În situaţia pe care am prezentat-o mereu ca posibilă. De forma bugetului pe anul viitor depinde credibilitatea României în a obţine împrumuturi pe pieţe de capital. Probabil tot asta le-a spus preşedintele Iohannis premierului şi ministrului de Finanţe în întâlnirea de ieri de la Cotroceni.

Premierul a avansat ieri un deficit bugetar de 7% în 2021. Cine-l mai crede! În 2020 a vorbit de un deficit iniţial de 6,7%, care a urcat apoi la 8,4%, care a mai urcat la 9,1%, pentru ca în final este posibil să depăşească 10%.

Acesta este şi motivul pentru care bugetul a fost ţinut secret înaintea alegerilor. Să nu afle românii ce-i aşteaptă în 2021. Sper ca măcar acum să fie pus în dezbatere publică, cum cere legea, pentru că alegerile au trecut. Să vedem dacă veniturile bugetare se mai aduc, aproape în totalitate, în pensii şi salarii bugetare.

Problema guvernului Cîţu, cel supra optimist în 2020, rezultă din reacţiile negative ale sindicatelor şi ale populaţiei: ne-aţi minţit! Şi nu au dreptate să reclame minciunile din 2020?

Cum vrea guvernul să dreagă busuiocul bugetar

A şi spus. Plafonarea, îngheţarea veniturilor, sporurilor, indemnizaţiilor la nivelul lunii decembrie 2020. Nici pentru mărirea alocaţiilor cu 40%, cum promisese,  nu mai are bani. Acum se vor mări cu doar 10% de la 1 ianuarie. După care, Dumnezeu cu mila! Nici de creşterea pensiilor cu rata inflaţiei de la 1 ianuarie nu are bani guvernul. Ferească Dumnezeu să zică CCR în ianuarie ca pensiile trebuie mărite cu 40%, cât scrie în lege. Va fi revoluţie fiscală!

Dar iată toate veniturile ce vor fi îngheţate în 2021:

 Salariile bugetarilor,  indemnizaţiile demnitarilor,  sporuri,  compensaţii,  prime, indemnizaţia de hrană,  indemnizaţia de merit, venitul minim de incluziune,  majorarea salariilor profesorilor se amână pentru 1 ianuarie 2022.

Acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean se amână pentru 1 ianuarie 2022.

Vor mai fi îngheţate:

Pensiile militare,  voucherele de vacanţă,  pensiile de serviciu şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă pentru:  a)personalul aeronautic, b) personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, c) personalul care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, d) funcţionarii publici parlamentari, e) personal diplomatic şi consular, f) membrii Curţii de conturi, g) parlamentari.

Iată ce mai spune actul normativ ce va fi adoptat:

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă, miniştrii propun Guvernului măsuri de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice din subordinea Guvernului sau ministerelor, după caz, inclusiv proiectele de acte normative corespunzătoare acestora.

Potrivit aceluiaşi act normativ, se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările în structura bugetului de stat pe anul 2020, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocoalelor de predare-primire, protocoale care de încheie în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă.

Până la introducerea modificărilor prevăzute la alin. (1) în bugetul de stat şi în bugetul ordonatorilor principali de credite, finanţarea acestora se va asigura din bugetele ordonatorilor principali de credite existenţi înainte de modificarea structurii şi componenţei Guvernului.

În realitate, lucrurile stau în felul următor. Ministrul de Finanţe şi premierul le-au spus miniştrilor care este alocarea bugetară pentru 2021 în care urmează să se încadreze. Şi acum aşteaptă de la ordonatorii principali de credite, ministerele în primul rând, „măsuri de reorganizare a autorităţilor şi instituţiilor publice din subordinea Guvernului sau ministerelor”. Ce să însemne această aşteptare? Restructurarea masivă a structurilor bugetare, până se ajunge la nivelul bugetului alocat.

Că aşa stau lucrurile ne arată şi schimbarea denumirilor unor ministere. Care să fie logica ca  Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei îşi schimbă denumirea în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei? Se schimbă ordinea cuvintelor?

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - prin reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene.

Ministerul Finanţelor Publice îşi schimbă denumirea în Ministerul Finanţelor. Sunt şi alte situaţii de acest fel. De ce?

Explicaţia posibilă este următoarea. Odată cu schimbarea numelui angajatorului, contractele de muncă ale angajaţilor devin nule de drept. Se fac alte contracte de muncă, pentru cei care rămân. Ceilalţi pleacă fără a avea posibilitatea de a da în judecată angajatorul.

De pensiile şi salariile nesimţite, nici o vorbă. Nu trebuiau tăiate şi ele?

Toate aceste măsuri sunt bune şi necesare. Luate prea târziu, fără dezbatere publică, fără consultarea partenerilor de dialog social. De acest reproş se va lovi premierul Cîţu, şi au dreptate cei care îi reproşează. Asemenea schimbări nu se fac peste weekend, în mod strict secret. Trebuiau făcute cu dezbatere publică, cu toate cifrele pe masă. Românii nu sunt proşti, majoritatea ar fi înţeles necesitatea acestor schimbări.

De ce le-a fost frică n-au scăpat. Doar Orban a scăpat, pentru că, din laşitate, a abandonat guvernul, ştiind ce urmează.

Urmează, probabil, mişcări de protest ale sindicatelor, cum se şi anunţă deja. Şi încă nu se ştie amploarea restructurărilor în aparatul bugetar.

Că guvernul Orban ştia care este realitatea bugetară stă mărturie declaraţia lui Ionel Dancă, de acum câteva luni:

Numărul celor angajaţi în sectorul public în noiembrie 2019 era de 1,3-1,4 milioane. E în continuare la acelaşi nivel. A apărut criza sanitară COVID, a fost nevoie ca Guvernul să se concentreze pe alte priorităţi”. „Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar şi al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut.” „Toate măsurile de sprijin pe care le-am adoptat în această perioadă, vor reclama în perioada următoare, pentru anul următor, o ajustare a deficitului bugetar care trebuie făcută inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar”.

Concluzie

Toate măsurile anunţate de premier sunt necesare, pentru că ne-a ajuns cuţitul bugetar la os. Dar vin prea târziu, fără dezbatere publică, şi fără consultări cu partenerii sociali. Vor urma, posibil, mişcări de protest, greve şi manifestaţii de stradă. Parţial justificate, pentru ca măsurile  au fost promovate pe nepusă masă,  fără informarea prealabilă şi dezbaterea publică pe marginea acestor măsuri. Unde nu-i cap, vai de buget şi de pacea socială!