Magistraţii îşi fac ordine în propria ogradă. În alte bresle nu se întâmplă

Iată ultima propunere a CSM, către Comisia specială care modifică Codurile de Procedură Penală: „în cursul urmării penale sau al judecării cauzei în cameră preliminară, Parchetele, inclusiv DNA, să nu mai poată oferi comunicări publice despre faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii. De asemenea, dacă interesul legii o cere, datele vor fi transmise public, dar fără a oferi numele persoanei la care se face referire”

CSM şi-a luat în serios rolul de garant al independenţei şi funcţionării corecte a justiţiei.

E foarte bună propunerea. Justiţia nu se face pentru deliciul publicului şi/sau al mediei. Persoanele care sunt terfelite public, prin comunicate de presă, şi apoi achitate, nu-şi mai pot apăra prestigiul pierdut. Comunitatea din care fac parte nu mai află achitarea. Rămâne în cap cu anchetarea.

Justiţia a evoluat

Este drept că vine cam târziu această propunere, dar şi justiţia are nevoie de timp să evolueze, să se perfecţioneze. De la Rodica Stănoiu au trecut doar 14 ani. Saltul este uriaş în timp aşa de scurt.

O schimbare în bine este şi faptul că nu se mai aprobă arestări preventive, pentru persoane care nu sunt acuzate de infracţiuni cu violenţă, sau pericol social ridicat. Inculpaţii pentru corupţie pot fi anchetaţi şi judecaţi în libertate. Altfel, se întâmplă (cazul Dan Radu Ruşanu) să stea 4 luni în închisoare şi în final să fie achitaţi. Nu mai sunt plimbaţi în cătuşe, prin faţa DNA, oameni care ar putea fi achitaţi la finalul procesului.

Avem şi Poziţia a peste 2000 de magistraţi în „Rezoluţiei magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”, care solicită factorilor politici să înceteze atacurile la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România şi să amâne orice decizie privind legile justiţiei până la primirea avizului Comisiei de la Veneţia. Foarte bine. Stadiul superior al democraţiei este participarea la acte decizionale a unor pături largi afectate de actele emise de politicieni. Alegerea lor în Parlament nu înseamnă „dictatura” Parlamentului asupra societăţii. Sunt obligaţi să aplece urechea la solicitărilor cetăţenilor interesaţi.

Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) discută astăzi raportul Inspecţiei Judiciare, care a solicitat sancţionarea procurorilor Lucian Onea, Alfred Savu şi Mircea Negulescu de la DNA Ploieşti. CSM este cel care analizează şi ia decizii în astfel de cazuri. Nu presa, nu politicienii, nu televiziunile. Ele doar semnalează, nu iau decizii, nu dau verdicte. Există o lipsă de cultură politică aici. Încet, încet, amestecul unor anumite posturi tv îşi pierde importanţa, lumea se uită la ce spun instituţiile, nu unii comentatori care îşi apără propriile interese. Procurorul Negulescu este deja anchetat penal, aşa că va da socoteală pentru faptele sale, dacă va fi găsit vinovat.

Justiţia nu este matematică, iar magistraţii nu sunt îngeri

O serie de procurori au fost daţi afară din DNA şi din alte parchete. Cei mai cunoscuţi: Papici, Eva, Iorga, Tulus, Negulescu, Mariana Alexandru, Mihaela Moraru, Iulian Preda, posibil şi mulţi alţii, despre care nu se ştie public. Şi DNA Ialomiţa a fost decapitată acum câţiva ani. Dar anchetarea acestora se face de către secţia de procurori a CSM, nu de către parlament sau tv-uri. Amestecul brutal al politicienilor în lumea justiţiei este interpretat de publicul larg prin aceea că îşi apără pielea, nu vor să dea socoteală pentru infracţiunile comise. 600.000 de cetăţeni în stradă împotriva OUG 13, foruri internaţionale, de la Bruxelles şi din America, ambasadorii unor state în România, toţi sunt proşti şi manipulaţi? Haida de! Cine poate crede aşa ceva!

Când te joci cu vieţile şi destinele oamenilor pretenţiile sunt infinit mai mari. Iată câţiva magistraţi care au primit condamnări definitive de la colegii lor, tot magistraţi:

Andrei Lazăr, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Flavia Săitiş, fost judecător la Judecătoria Ineu, Aurelia Bunea, fost magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiţie, Marius Suciu, fost judecător la Tribunalul Mureş, Vasile Mălăescu, fost judecător la Judecătoriei Vălenii de Munte, Constantin-Cristian Cătană, fost judecător la Judecătoria Piatra Neamţ, Mihai Viorel, fostul preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului Bihor, Rita Branga, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podu Turcului, Anuţa Bucur, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti (Maramureş), Ioan Tupiţă, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetul Marmaţiei (Maramureş), Rodica Magherescu, fost judecător sindic la Tribunalul Timiş, Viorel Vasile, fost procuror şef al Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Caraş-Severin, Ioan Lazăr, fost judecător la Tribunalul Arad, Lorelia-Matilda Marinescu, fost vicepreşedinte al Judecătoriei Câmpina, Rita Branga, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podu Turcului, Alexandru Kiss, fost procuror şef secţie urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Doina Bolocan, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, Dinu Nica, fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, Georgeta Buliga, fost judecător la Curtea de Apel Iaşi, Ionel Daniş, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Murgeni (Vaslui), Vasile Zvara, fost preşedinte al judecătoriei Târgu Lăpuş, Laria-Julieta Dragomir, fost judecător la Judecătoria Cornetu (Ilfov), Florin-Nicuşor Apostu, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Valentin Popescu, fost vicepreşedinte al Judecătoriei Petroşani, Ioan Berghezan, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi acestea sunt doar condamnări până în 2012.

Un număr de 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie în perioada 2014-2015, iar peste 110 procurori şi judecători au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani.

În anul 2014, au fost condamnaţi definitiv un număr de 20 de magistraţi, dintre care şapte judecători şi 13 procurori. În primele opt luni din 2015, instanţele de judecată au pronunţat hotărâri de condamnare definitive faţă de 16 magistraţi, dintre care cinci judecători şi 11 procurori.

Dacă nici aceste date, furnizate de CSM şi alte surse oficiale, nu reuşesc să susţină afirmaţia din titlu, nu ştiu ce alte date ar mai fi necesare. La medici sau profesori nu se întâmplă aşa ceva. Trebuie să vină tot justiţia să-i sancţioneze pentru fapte grave. Colegiul medicilor este ca şi inexistent, iar profesorii nu au un organism de anchetă internă şi de sancţiune. Există Comisii de etică, dar de care nu a auzit nimeni să dea vreo soluţie de sancţionare.

În concluzie

Greşeli în justiţie există, ca în toate domeniile de activitate. Avem şi achitări, în 12% din cazuri, mult sub media europeană care este de 25%. Dar de aici până la „statul paralel”, „grave abuzuri” ale justiţiei este cale lungă. Iar acuzele vin, culmea, exact de la fruntaşii politici care au probleme cu respectarea legii. Ce să facă justiţia, să nu-i ancheteze doar pentru că sunt politicieni de vârf? Cum este atunci cu separaţia puterilor în stat şi cu independenţa justiţie?

Se pregăteşte un mare miting mare, organizat de PSD, împotriva abuzurilor din justiţie. Aici s-a ajuns. Numai că societatea românească a evoluat mult, nu mai înghite asemenea gogoşi, fie şi turnate cu mitinguri.