Liviu Avram continuă lupta pentru alegerea primarilor în două tururi. Ce şanse mai sunt
0Curtea Constituţională (CCR) a respins ieri prima sesizare a jurnalistului „Adevărul“ Liviu Avram privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Însă zilele următoare magistraţii CCR vor dezbate şi cea de-a doua sesizare, care are şanse mai mari de reuşită, pentru că abia atunci judecătorii vor intra pe fondul problemei.
Ca să ajungi în somptuoasa sala de şedinţe a Curţii Constituţionale, trebuie mai întâi să traversezi un hol lung de marmură, tapetat cu portretele tururor judecătorilor CCR din 1992 până azi, de la Vasile Gionea – cel dintâi preşedinte al CCR, până la Toni Greblă, cel din urmă magistrat care a părăsit Curtea, silit de matrapazlâcuri penale. La ora 10 fix, magistratul-asistent a anunţat: „Vă rugăm să vă ridicaţi în picioare. Intră Curtea!“. Liviu Avram s-a ridicat, la fel şi cei doi jurnalişti care îl însoţeau, mai mult din superstiţie, pentru că, în urmă cu o săptămână, tot în prezenţa lor, Curtea de Apel decisese ca Legea alegerilor locale să fie trmisă la CCR.
Mona Pivniceru a fost primul judecător dintre cei nouă care a intrat în sală, l-a privit uşor mirată pe Liviu Avram, apoi a zâmbit. A fost ceva rar şi pentru magistraţii constituţionalişti să aibă în faţă un jurnalist în calitate de autor al unei excepţii de neconstituţionalitate, în condiţiile în care doar Parlamentul, şeful statului, Guvernul şi Avocatul Poporului sunt instituţiile care pot sesiza Curtea. În plus, Liviu Avram a fost propiul său avocat. „Domnule Avram, poftiţi în faţă! Aveţi cuvântul!“, l-a invitat, preşedinte Curţii, Augustin Zegrean. A urmat o pledoarie de 45 de minute, şi cu siguranţă ar fi durat mai mult, dacă nu ar fi curmat-o, cu „umor ardelenesc“, Augustin Zegrean.
„Declarăm neconstituţională legea americană“
Pe scurt, Liviu Avram a argumentat că primarii aleşi într-un singur tur, fără a întruni o majoritate de 50%+ 1 din voturile exprimate, nu sunt reprezentativi pentru comunitate, în condiţiile în care reprezentativitatea este o condiţie prevăzută ad literam de Constituţie. „Majoritatea simplă (50%+1) este, în orice situaţie, standardul minim de asigurare a reprezentativităţii“, a susţinut Liviu Avram. În plus, jurnalistul a arătat că, prin adoptarea unui sistemul electoral care prevede un singur tur de scrutin, partidele mari manipulează alegerile. De ce? Experienţa electorală ne arată că primarul în funcţie are cele mai mari şanse să câştige încă un mandat, iar cei mai mulţi primari în funcţie – ba chiar într-o proporţie covârşitoare- sunt de la PSD şi PNL. Aşadar, alegerile într-un singur tur omoară, practic, competiţia electorală reală.
În contrapondere, Valeriu Zgonea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a oferit Curţii câteva contra-exemple de ţări în care se practică votul într-un singur tur. „Autorul excepţiei de neconstituţionalitate face o gravă confuzie între noţiunea de «organ reprezentativ» (care reprezintă o colectivitate şi acţionează în numele ei) şi reprezentativitatea mai mare sau mai mică a unui scrutin. Chiar dacă se vorbeşte de reprezentitivitate mai mare sau mai mică, aceasta nu însea,mnă că alegerile într-un singur tur ar fi o maniupulare subtilă a votului, pentru că, în caz contrar, ar trebui să precizăm că alegerea Parlamentului în Marea Britanie sau alegerea Congresului în SUA (unde se foloseşte vot într-un singur tur - n.r.) ar fi alegeri manipulate“, a pledat Zgonea, care, în momentul în care a trimis punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, era şi preşedinte executiv al PSD, partid care a luptat cu toată forţa ca primarii să fie aleşi într-un singurt tur, în condiţiile în care PSD are cei mai mulţi primari din ţară.
Liviu Avram i-a răspuns lui Zgonea în faţa Curţii, explicând că, sistemul britanic de vot într-un singur tur comasează de fapt două tururi într-unul singur, „prin faptul că permite alegătorilor ca la unicul tur să aibă şi şansa unei a doua opţiuni“. Dar ce aţi citit în acestă frază este doar variantă hiper-prescurtată a pledoariei lui Liviu Avram, care, numai pe acest subiect, a vorbit 15 minute. La care se mai adăugaseră deja o jumătate de oră, astfel încât Augustin Zegrean a intervenit: „Domnule Avram, riscaţi să declarăm neconstituţionale legea americană şi cea engleză“. Liviu Avram a gustat gluma, dar tot a mai vorbit câteva minute. Apoi, Augustin Zegrean a anunţat, scurt, finalul şedinţei: „Curtea rămâne în pronunţare“. După o oră, preşedintele Camerei Deputaţilor a anunţat că sesizare a fost respinsă de Curte. Însă nu e decât o înfrângere de etapă, pentru că bătălia finală se va da zilele următoare, când pe masa CCR va ajunge şi a doua sesizare ridicată de Liviu Avram pe Legea alegerilor locale. Explicăm mai jos de ce a doua sesizare are un potenţial mai mare de reuşită.
„Aştept al doilea dosar“
Concret, Curtea Constituţională a respins ieri sesizarea ridficată e Liviu Avram pe două articole din Legea alegerilor locale: unul legat de numărul de semnături necesar pentru depunerea unei candidaturi şi altul – cel mai important - care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.
Numai că această sesizare judecată ieri avea o mare vulnerabilitate, dată de chiar Legea Curţii Constituţionale: judecătorii nu pot extinde controlul asupra altor articole decât dacă articolul atacat direct este declarat neconstituţional. Dacă însă e declarat constituţional, judecătorilor le e interzis să extindă controlul, chiar dacă sesizează elemente de neconstituţionalitate şi la alte articole. Pe scurt, articolul legat de numărul de tururi de scrutin era legat ombilical de cel care impune 18.000 de semnături pentru o candidatură. Astfel, magistraţii CCR trebuiau să admită mai întâi că e neconstituţional să ceri 18.000 de semnături de susţinere, pentru ca apoi să analizeze şi articolul legat de numărul de tururi de scrutin. Numai că magistraţii CCR au decis că articolul care impune un număr mare de semnături pentru o candidatură e constituţional şi au respins sesizarea pe acest articol ca neîntemaiată.
„Eram conştient de vulnerabilitate“
Or, din moment ce au respins articolul-mamă ca neîntemeiat, l-au respins automat, ca inadmisibil, şi pe al doilea - cel referitor la numărul de tururi de scrutin. În limbaj juridic, „inadmisibil“ însemană că nici măcar nu l-au analizat, ci l-au respins automat, la pachet cu cel referitot la strângerea de semntăuri. „Mă ateptam ca ipotezele luate de Curte să fie cea care s-a soldat cu decizia de astăzi. Dosarul judecat astăzi a avea o vulnerabilitate de care eram conştient, prin faptul că nu am putut ataca în mod egal ambele articole, cel referitor la numărul de semnături şi cel privind majoritatea cu care se aleg primarii şi am fost silit de rigorile legii să-l atac direct pe primul (referitor la semnături - n.r.) şi să solicit extinderea controlului asupra celui de-al doilea (referitor la algerea primarilor -n.r.). Ori, Curtea poate extinde controlul doar dacă articolul cu care este sesizată direct este declarat neconstituţional. Cum Curtea a decis că exigenţa numărului de semnături este constituţională, deci a respins ca neîntemeiată critica mea, nu s-a mai putut îndrepta şi asupra celuilalt articol. De aceea, a respins excepţia ca indamisibilă, nu ca neîntemeiată. Adică nu a judecat-o pe fond“, a explicat Liviu Avram.
Dar săptămâna viitoare, când pe masa CCR va junge şi cea de-a doua sesizare ridicată de Liviu Avram în instanţa de contencios-administrativ, magistraţii vor putea dezbate separat articolul ce prevede alegerea primarilor doar într-un singur tur. Altfel spus, va intra pe fondul problemei de neconstituţionalitate. „Celălalt dosar pe care l-am deschis mi-a permis să atac ambele artiole cu forţă egală. Prin urmare, Curtea se va pronunţa pe ambele articole. Primul ( referitor la strângerea de semnături - n.r.) îl va declara neconstituţional pentru că asta a făcut şi astăzi, iar pe cel de-al doilea, cel cu numărul de tururi de scrutin îl va judeca pe fond şi va decide dacă critica mea este fondată. Aştept al doilea dosar. Deci bătălia nu e pierdută, nu vă luaţi după toţi «specialiştii» care acum jubilează că primarii vor fi aleşi într-un singur tur“, a spus Liviu Avram, aluzie la faptul că mai mulţi avocaţi şi politicieni au clamt că soarta sistemului electoral pentru alegerile locale a fost pecetluită.
Tradiţia cere două tururi
La primele alegeri locale postdecembriste, desfăşurate în februarie 1992, alegerea primarilor s-a organizat în două tururi. În următorii 16 ani, inclusiv la alegerile 2008 s-a păstrat aceast tip de scrutin. Schimbarea s-a produs în 2011, când parlamentarii PDL sprijiniţi de UNPR, UDMR şi Minorităţi au trecut prin Legislativ o lege care stipula că primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin, la fel ca şi preşedinţii de Consilii Judeţene. Miza PDL era să-şi asigure un avantaj electoral în condiţiile în care începeau să se prăbuşească în sondaje după măsurile de austeritate luate anterior. Însă de aceasta lege a profitat la alegerile din 2012 PSD alături de vechiul PNL care, sub umbrela USL, şi-au adjudecat mai mult aproape 60% din mandatele de primari din ţară. Însă primarii aleşi în urmă cu patru ani sunt mult mai reprezentativi din punct de vedere politic, pentru că, pe fondul valul covârşitor de încredere de care s-a bucurat USL, au fost aleşi cu procente de peste 50%, adică au întrunit majoritate simplă. Însă, acum, sondajele arată că, pe fondul absenteismului anunţat, la alegerile din 5 iunie ar putea fi aleşi primari chiar şi cu 15-20% din voturi.
Citeşte şi:
Oameni liberi. Ce n-am mai apucat să spun în faţa Curţii Constituţionale
Nicu Ceauşescu a declarat în 1990, într-un interviu, că el, ca structură de om şi ca opţiuni politice, este un liberal. Cât timp au trăit părinţii săi, Nicu Ceauşescu a avut asigurate, la standarde maxime, absolut toate drepturile prevăzute de Constituţia de atunci (şi cred că şi multe din cele prevăzute de Constituţia de acum) - mai puţin unul singur: dreptul de a vota un liberal.
În luna decembrie 2015, pe o zi cu lapoviţă şi ninsoare, jurnalistul Liviu Avram mă sună şi îmi solicită o întâlnire. Ne vedem la o cafea şi îmi spune despre un plan îndrăzneţ: să depună o pseudocandidatură în alegerile locale pentru primar, apoi să conteste Legea nr. 115/2015 cu privire la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale privind condiţionalitatea numărului de semnături pentru o candidatură independentă şi să o conexeze cu contestarea prevederilor legale – privind organizarea alegerilor într-un singur tur.
Se încarcă comentariile...
