Greva de la STB, încurajată de lipsa de consecinţe juridice şi financiare a grevei de la metrou. Cine acceptă aşa ceva într-un stat de drept? Instituţiile statului, de la preşedinţie la parchete, de la miniştri la poliţie şi jandarmerie.

O grevă ilegală în transportul urban afectează ordinea publică, element definitoriu pentru siguranţa naţională. Elevii nu ajung la şcoli, functionarii la locul de muncă, personalul medical la spitale. Iar instituţiile statului o tratează cu indiferenţă şi seninătate.

În urma grevei ilegale de la metrou, care a afectat grav milioane de bucureşteni, nimeni nu a fost sancţionat, nici juridic, nici penal, nici financiar.

Legislaţia grevelor

Legea 62/2011 prevede:

Art 183.

(1) Hotărârea de a declara grevă se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.

(3) Hotărârea de a declara grevă, cu dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), se comunică în scris angajatorului, în termenul prevăzut la art. 182.

Art 190.

(1)Greva poate fi declarată numai pentru interese cu caracter profesional, economic şi social ale angajaţilor.   

Art. 205. -

În unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii grevei să asigure serviciile, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală.

Greva de la Metrou a subminat grav interesele cetăţenilor bucureşteni, unii,  posesori de abonamente. A adus prejudicii financiare enorme societăţii. A fost iniţiată de şeful de sindicat Ionel Radoi, ca să-şi apere interesele financiare legate de spaţiile comerciale din incinta metroului, de la care primea cotă parte.

Şi premierul de atunci, Florin Cîţu, a declarat cu acea ocazie,  „că nu va permite „şantajul” din partea „unui grup de oameni organizaţi în stil mafiot”. Şi l-a permis.

Directorul companiei, Ştefan Paraschiv, după discuţiile cu sindicaliştii de la USLM, a declarat că angajaţii Metrorex care au protestat la metrou nu vor fi sancţionaţi, iar Metrorex nu o să facă disponibilizări.

Pe acest fond s-a repetat greva de la STB, şi posibil să urmeze şi alte greve ilegale în transportul urban. Pentru că nimeni nu păţeşte şi nu plăteşte  nimic.

Greva de la STB

A fost din start ilegală, după cum au şi declarat organizatorii. Greviştii au adus pierderi societăţii la care lucrează de 20 milioane de lei, Directorul General declarând că nu ştie de unde vor fi plătite salariile, iar compania ar putea intra în insolvenţă.

Sub conducerea liderului  de sindicat, Vasile Petrariu, greviştii au cerut demisia directorului generală al STB, Adrian Criţ. În ce calitate au solicitat această demisie? Petrariu nu este nici patron, nici membru în CA, nici primar, şi se află în ilegalitate după ce două instanţe au cerut, cu sentinţă executorie, încetarea grevei. Nici că le-a păsat şefilor de sindicat şi greviştilor de ce spun instanţele din România. Aveau antecedentul de la Metrou.

Unii grevişti i-au împiedicat, uneori în mod violent, pe salariaţii care doreau să reia lucrul. Deşi, art 191 din legea menţionată spune:

(1) Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrâns să participe la grevă sau să refuze să participe.

Greva de la STB s-a desfăşurat 5 zile, perioadă în care a tulburat ordinea publică, deci securitatea naţională, şi a adus prejudicii financiare mari societăţii.

Urmează  iertarea „păcatelor”, cum s-a întâmplat la Metrou?

Greva s-a încheiat azi, 25 ianuarie. Suntem foarte curioşi dacă va avea consecinţe în plan penal, administrativ şi financiar. Există anchete penale în curs, sper că nu se vor termina ca la Metrou. Conducerea STB ar trebui să-i concedieze pe liderii şi membrii de sindicat care au ignorat deciziile executorii ale instanţelor şi pe cei care i-au împiedicat pe salariaţii care doreau să continue lucrul.

Parchetele au în lucru anchete referitoare la respectarea legilor în cazul grevei de la STB. Să vedem cât durează aceste anchete şi dacă se vor solda cu trimiterea în judecată.

Conducerea STB trebuie să se îndrepte, pentru recuperarea pagubelor, împotriva şefilor de sindicat şi a membrilor activi care au întreţinut greva.

Dacă nu se vor întâmpla toate aceste lucruri clare şi evidente, alte greve în transportul urban, poate în învăţământ şi sănătate, ne aşteaptă la orizont. Şi România se va dovedi, încăodată, un stat eşuat.