Financial Times laudă lupta anticorupţie din România. DNA, „tigrul de hârtie care îşi arată colţii“

„Sub conducerea Laurei Kovesi, numărul condamnărilor a crescut rapid, depăşind 1.000 anul trecut“, scrie Financial Times

Financial Times, cea mai cunoscută publicaţie de business din lume, laudă lupta anticorupţie din România şi face un portret al DNA, trecând în revistă transformările pe care le-a cunoscut, dar şi procese şi condamnări sonore.

România, odinioară considerată una dintre cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, a devenit un poligon de testare a politicilor privind combaterea corupţiei. Procesele deschise şi condamnările pronunţate la nivel înalt au transformat percepţia publică faţă de instituţia română de luptă împotriva corupţiei, DNA, înfiinţată în contextul aderării la UE şi devenită între timp un adversar de temut chiar şi pentru cei mai puternici politicieni din ţară.

„Sub conducerea Laurei Kovesi, procurorul în vârstă de 42 de ani care a fost vedeta echipei nationale de baschet ajuns la conducerea DNA în 2013, numărul condamnărilor a crescut rapid, depăşind 1.000 anul trecut“, scrie Financial Times.

„Performanţele sale au început să atragă atenţia altor ţări afectate la rândul lor de corupţie, precum Grecia, Bulgaria şi Croaţia, unde există un interes sporit pentru modul în care procurorii anticorupţie din România au devenit atât de puternici“, continuă publicaţia financiară.

Aceste performanţe au fost favorizate de o serie de transformări, în special de schimbarea conducerii DNA, în 2005, de către fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei (2004-2007) şi de modificările aduse Codului Penal, în perioada 2009-2010. Dacă schimbarea conducerii a relansat agenţia anticorupţie, care a primit sprijin puternic din partea Comisiei Europene şi Statelor Unite, atunci modificările aduse Codului Penal i-au consolidat poziţia, prin punerea la dispoziţia procurorilor a unor instrumente legale ce le-au permis să obţină chiar condamnarea fostului prim-ministru social-democrat Adrian Năstase (2000-2004).

Însă puterea DNA se vede îndeosebi în prezent, când „agenda guvernamentală s-a oprit din cauza consecinţelor scandalului de corupţie“ în care este implicat Victor Ponta, primul prim-ministru în funcţie pus sub acuzare în România.

Astfel, DNA, înfiinţată în 2002, s-a transformat de-a lungul timpului din „tigru de hârtie“ în „tigru care îşi arată colţii“, comentează Financial Times.

Totuşi, zelul agenţiei este criticat de cei care consideră că rata de condamnare de 90 la sută este mai potrivită Coreei de Nord decât României. În opinia unor critici, procurorii români au devenit prea puternici, iar investigaţiile lor prea extinse. În acest context, propuneri privind limitarea activităţii agenţiei ar putea fi discutate la toamnă.

Cu toate acestea, DNA are o rată de aprobare de 65 la sută în rândul românilor şi se bucură de susţinerea preşedintelui Klaus Iohannis, care prezice că lupta împotriva corupţiei este una de lungă durată în România, potrivit Financial Times.

Ofensiva anticorupţie din România este văzută de mulţi ca o „curăţenie de care era de mult timp nevoie în rândul unei clase politice care a menţinut reţelele de patronaj şi clientelism din epoca comunistă şi la două decenii după executarea lui Nicolae Ceauşescu“, conchide Andrew Byrne, autorul articolului.