Desfiinţarea SIIJ prinde viteză şi în Senat. Ce spun Predoiu şi Corbu despre proiectul de lege
0
Senatorii din Comisia juridică au organizat miercuri dezbateri cu asociaţiile de profil şi cu instituţiile judiciare, pentru ca joi să dea raport, iar luni votul final pe proiectul de lege prin care are loc desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, potrivit informaţiilor „Adevărul”.
Camera Deputaţilor a trecut luni proiectul de desfiinţare a SIIJ, în calitate de prim for sesizat, în urma unor dezbateri aprinse. Membrii partidelor de coaliţie au votat „pentru”, în timp ce Opoziţia s-a opus. Singurele modificări aduse proiectului de lege iniţiat de Guvern au fost prin amendamentele depuse de PSD. Mai precis, faptul că de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi şi infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi din cadrul ÎCCJ şi CCR, nu doar procurorii şi judecătorii şi membrii CSM.
„Compromis rezonabil“
Cătălin Predoiu a subliniat, la dezbaterile de miercuri, faptul că proiectul este un compromis rezonabil între mai mulţi actori instituţionali „Dacă va fi adoptat proiectul iniţiatorului este într-un anumit fel tocmai pentru că am plecat de la ideea de a găsi o soluţie de compromis rezonabil care să desfiinţeze SIIJ-ul, obiectivul principal, şi să pună în loc un sistem funcţional, sprijinit pe Ministerul Public, pe Parchete, pe procurori“, a precizat Predoiu. Ministrul Justiţiei a adăugat că proiectul în discuţie nu trebuie privit „în niciun caz” ca o sancţiune la adresa DNA, menţionând că s-a optat pentru această formă întrucât cele anterioare nu au întrunit un „suficient“ consens pentru a trece.
La rândul său, Corina Corbu, preşedinta Curţii Supreme, a punctat că judecătorii nu împărtăşesc aceeaşi opinie cu DNA, referitoare la modul cum va avea loc efectuarea anchetelor privind magistraţii. „În calitate de preşedinte ÎCCJ, vă asigur că judecătorii nu doresc să revină (n.r. - dosarele care îi vizează pe magistraţi) în competenţa DNA pentru că există un trecut care nu a fost clarificat şi continuă să fie negat”, a precizat Corbu.
Reacţia celor doi are loc după mai multe luări de poziţii ale DNA: „Pentru coerenţa urmăririi penale în cauzele de corupţie de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluţia nu este slăbirea mecanismului deja creat şi funcţional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcţia specializată are competenţă cu privire la toate sectoarele relevante ale societăţii şi cu privire la toate funcţiile publice relevante. Într-un stat ca România, în care nivelul de percepţie a populaţiei cu privire la corupţie rămâne ridicat, combaterea corupţiei nu poate pierde din vedere sectoare esenţiale pentru funcţionarea unui stat, aşa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenţa DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa”, preciza DNA într-un comunicat săptămâna trecută.
Obiectiv al guvernării
În programul de guvernare, Cabinetul Ciucă şi-a asumat trecerea iniţiativei de Parlament, până la sfârşitul lunii martie. De aceea, actuala Putere încearcă să treacă în următoarele zile proiectul pentru ca, în cazul atacării la CCR, iniţiativa să poată fi promulgată până la final de martie, dacă trece controlul de constituţionalitate.
Se încarcă comentariile...
