Cum sărbătorim centenarul Marii Uniri? Despre proiectul Guvernului „Legea Centenarului“

În 2018, se împlinesc o sută de ani de la înfăptuirea Marii Uniri. Anul acesta, Guvernul României a aprobat înfiinţarea Departamentului Centenar al cărei obiectiv e coordonarea organizării proiectelor aniversare. Am vorbit cu Florin-Daniel Şandru, secretarul de stat care coordonează Departamentul Centenar, şi Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, despre planurile pentru 2018, dar şi despre costul manifestărilor aniversare.

Pe 6 iulie 2016, Executivul a aprobat, printr-un proiect de lege, înfiinţarea unei structuri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, numită Departamentul Centenar.  Acesta are ca principal obiectiv coordonarea la nivel naţional a pregătirii şi organizării manifestărilor dedicate aniversării a 100 de ani de la Marea Unire (1918-2018) şi a Primului Război Mondial. Departamentul Centenrar nu are personalitate juridică, se află în subordinea prim-ministrului şi este finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Cum va arăta programul naţional 2017-2018 al departamentului şi cine se va ocupa, concret, de propunerea evenimentelor? Ce costuri implică acţiunile şi proiectele de organizare? Ce semnificaţie mai are, astăzi, în conştiinţa românilor, împlinirea unui secol de la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918?

Despre cum sărbătorim împlinirea celui mai mare proiect de ţară am vorbit cu Florin-Daniel Şandru, secretarul de stat al Departamentului Centenar, numit printr-o decizie a prim-ministrului, şi cu Sergiu Nistor, consilier prezidenţial - Departamentul Cultură, Culte şi Centenar.

Sergiu Nistor a fost numit Consilier Prezidenţial pe 5 ianuarie 2015. Este absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, unde în prezent este profesor la Departamentul de Istorie şi Teorie a Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.  

A ocupat diverse poziţii în administraţia publică centrală de specialitate: Director General al Patrimoniului (Ministerul Culturii, 1998-2000), Consilier al Ministrului Culturii (2005), Secretar General al CNR UNESCO (2008-2009), Secretar de Stat (Ministerul Culturii, 2012).

Florin-Daniel Şandru este profesor de ştiinţe politice şi fost rector al Universităţii Petre Andrei, din Iaşi, instituţie unde este, din septembrie 2015, prorector. Este director editorial al editurii Adenium, din Iaşi, şi director al revistei „Timpul'“.

Cele mai importante declaraţii

Florin Şandru: Există două mari componente: pe de o parte marcarea Centenarului intrării României în Marele Război, pe de altă parte, pregătirea aniversării României pe 1 decembrie 2018. Acţiunile deja au început, au avut loc o serie de comemorări, dintre care aş aminti momentul din Parcul Carol, cel de la Mausoleul Mateiaş, de asemenea, momentul de la Târgu Jiu. Atribuţiile Departamentului vizează în primul rând centralizarea propunerilor de proiecte venite dinspre autorităţile publice centrale, autorităţile publice locale şi mediul academic universitar. Avem deja această centralizare, sunt în jur de 200 de proiecte, pe care le-aş înscrie în zona socio-culturală. 

Aniversarea Centenarului Marii Uniri nu trebuie să fie o chestiune numai despre trecut. Credem că trebuie să facem reverenţa cuvenită faţă de înaintaşi şi să recuperăm onest şi critic istoria celor o sută de ani aproape trecuţi, dar ancoraţi în prezent, privind la fel de critic înspre probleme cu care se confruntă societatea românească şi cel mai important lucru să proiectăm România viitoare. În acest sens, mergem pe proiectele de infrastructură. Ne gândim la o modalitate prin care să asumăm la nivel guvernamental astfel de proiecte. De pildă, construcţia de spitale regionale, de autostrăzi care să unească provinciile; cred că proiecte ale Ministerului Educaţiei privind învăţământul dual şi dezideratul ca până în 2018 nicio şcoală să nu mai aibă toaleta în afara clădirii sunt, de asemenea, proiecte privind modernizarea României care a început acum o sută de ani şi, din păcate, nu este finalizată. 

Avem în vedere un buget alocat pentru o competiţie naţională de proiecte adresată societăţii civile. 

În acest moment, echipa noastră e funcţională, se află într-o perioadă de testare, iar în curând vom deschide concursuri astfel încât să putem configura o echipă profesionistă, total implicată în centralizarea proiectelor şi coordonarea lor la nivel naţional. Va fi alcătuită din istorici, sociologi, economişti, politologi, arhitecţi, acoperim întreaga plajă pe care o presupune acest proiect amplu.

Alba Iulia , Bucureşti, Iaşi constituie axa fundamentală a activităţilor. Dar la fel de importante sunt Clujul, Baia Mare, Timişoara. Toate aceste comunităţi au participat şi la război, şi la efortul acestui act patriotic. 

Vrem să mergem şi prin programe alternative înspre populaţie, plecând de la cele care vor fi adresate şcolarilor, până la cele care vor merge în zona de comunicare directă cu cetăţenii. 

Spre o Românie mai bună

Sergiu Nistor: Preşedintele României, ca persoană, dar şi ca instituţie, este parte în acest proces. Nici nu ar putea fi altfel. Cred că e de subliniat că e un moment în care să ne recuperăm coeziunea, să nu uităm momentele de acum o sută de ani, care sunt exemplare, pentru că ne dau o serie de paradigme pentru rezolvarea marilor noastre probleme. Îmi vine acum în minte discursul Regelui Ferdinand în care vorbeşte, în 1917, despre împroprietărire şi despre votul care urma să nu mai fie cenzitar. România nu a devenit numai "mai mare" după 1918, ci şi o Românie mai bună, cum spunea un academician. Asta e ceea ce preşedintele ne propune, să devenim o Românie mai bună prin competitivitate, prin coeziune, prin felul de a ne duce proiectele mai departe. 

Rolul Departamentul Centenar de la Guvern, precum şi al departamentului pe care îl coordonez de la preşedinţie este de a face oamenii încrezători că lucrurile odată pornite, nu mai pot fi oprite, că sunt coezive. Una dintre dimensiunile Centenarului e orientată către rolul României în Europa, în UE şi e o mare oportunitate că 2018 găseşte România ca acum 100 de ani, în  serviciul Europei într-un fel. O Europă care acum 100 de ani era frământată de bolşevism, iar acum suntem într-o luptă împotriva populismului, euroscepticismului - într-un fel, generaţia noastră e chemată să reia o luptă pe anumite obiective, pe care strămoşii noştri au dus-o şi pe care aşa o putem cinsti.

Florin Şandru: Centenarul nu trebuie aniversat în spirit populist, electoralist, naţionalist, ci într-unul al patriotismului civic de factură europeană. Or, asta înseamnă ca noi să ne putem conştientiza adevărata istorie, ceea ce presupune o asumare onestă. E un exerciţiu benefic de demitizare a istoriei triumfaliste scrisă în era istoriografică a naţional-comunismului, de asumare a punctelor critice şi, plecând de aici, să putem proiecta România viitoare, cum am spus - proiecţie mentalitară, dar şi proiecţia de infrastructură. 

Sergiu Nistor: Avem exemplul politicienilor de acum o sută de ani pentru două caracteristici: viziune şi responsabilitate. Marcarea Centenarului e bine să fie marcată de aceste două calităţi, mai degrabă decât de discursuri, de un concurs naţional de tăiat panglici, de un campionat de mâncat mititei, sarmale.