Cum va arăta noul Parlament
0
USL a obţinut două treimi din mandatele parlamentare şi are suficiente voturi necesare pentru modificarea Constituţiei.
USL a câştigat 58,63%% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 60,10% la Senat, după numărarea voturilor din toate secţiile, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). ARD are 16,50% la Camera Deputaţilor şi 16,70% la Senat. Candidaţii PPDD pentru Senat au fost votaţi de 14,65% din alegători, în timp ce candidaţii pentru Camera Deputaţilor au obţinut 13,99%.
UDMR a întrunit în colegiile pentru Senat 5,23% din voturile valabil exprimate, iar în colegiile pentru Camera Deputaţilor 5,13% din voturi.
Noul Legislativ va avea 588 de parlamentari.Dintre aceştia, USL va avea 395, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27 iar grupul minorităţilor – 18. Astfel, din 394 de mandate la Camera Deputaţilor, USL a obţinut 273, ARD - 56, PPDD - 47, UDMR - 18. Acestora li se adaugă 18 mandate de deputat, ale organizaţiilor minorităţilor naţionale.
La Senat, din totalul de 176 de mandate, USL are 122, ARD - 24, PPDD - 21, UDMR - 9. Faţă de legislatura 2004-2008, Parlamentul de la Bucureşti va avea 116 mandate suplimentare. Acestea vor fi ocupate de candidaţi care au pierdut în colegii unde adversarii lor au obţinut peste 50%. Aceştia provin din ARD şi PPDD, partide care, potrivit legii în vigoare, au dreptul la un număr de mandate direct proporţional cu numărul de voturi obţinute.
Cu sau fără UDMR?
Premierul Victor Ponta a anunţat, deja, că USL îşi propune modificarea Constituţiei. Pentru ca un proiect de modificare a Legii fundamentale să treacă de Parlament, ar fi nevoie de două treimi din voturi, adică 393. Practic, USL este în situaţia de a-şi consolida majoritatea contând pe sprijinul grupului minorităţilor, care se alătură, în mod constant, celor care se află la Putere.
În aceste condiţii, colaborarea cu UDMR nu mai este esenţială pentru USL. Totuşi, această variantă este luată în continuare în calcul de premierul Victor Ponta. Dacă ar avea şi sprijinul UDMR, majoritatea parlamentară ar ajunge la 71% din mandate.
Cu toate acestea, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că propunerea iniţială a fost făcută într-un moment în care USL nu ştia câte mandate va avea.
Deocamdată, liberalii s-au arătat rezervaţi faţă de această idee. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că la nivelul partidului este o „reţinere foarte mare“ faţă de ideea cooptării UDMR într-o guvernare alături de USL, precizând că în urma şedinţei conducerii PNL a reieşit că nu este agreată o astfel de variantă.
Ce va face Băsescu?
Preşedintele Traian Băsescu, cel care desemnează candidatul pentru postul de premier, nu şi-a oficializat intenţiile. Administraţia Prezidenţială a emis un comunicat potrivit căruia preşedintele Traian Băsescu invită politicienii care au câştigat mandate la alegerile parlamentare din 9 decembrie să renunţe la „orice fel de presiune publică privind începerea consultărilor pentru desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru“.
Victorii categorice pentru liderii USL
Liderii USL au reuşit o victorie categorică la alegerile parlamentare, obţinând procente de peste 60%. Cel mai mic scor electoral l-a avut însuşi premierul Victor Ponta, dar acesta l-a înfruntat pe cel mai dificil adversar, liderul PPDD Dan Diaconescu.
Preşedintele PSD a câştigat al treilea mandat de deputat, după ce a închis colegiul 6 din Târgu-Jiu cu un scor electoral de 60%. Victoria premierului a fost cu atât mai mare, cu cât, rivalul său direct, Dan Diaconescu, nu a reuşit să obţină un loc în Camera Deputaţilor.
Teleorman, fief USL
Recordmanul serii de duminică a fost preşedintele PNL Crin Antonescu, care şi-a păstrat fotoliul de senator, după ce a închis Colegiul 2 din judeţul Teleorman cu 78%. În Teleorman a candidat chiar preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Dragnea, care a câştigat, la pas, un mandat de deputat, cu 68% din voturi.
Preşedintele PC, Daniel Constantin, a menţinut sus ştacheta procentelor USL, câştigând cu 71% mandatul de parlamentar în Colegiul 7 Piteşti pentru Camera Deputaţilor. Liderul UNPR,Gabriel Oprea, a candidat din partea USL în Colegiul 3 din Sectorul 2 al Capitalei. Preşedintele UNPR a câştigat fără emoţii mandatul de senator, după ce a fost votat de 65% din electorat. După ce ieri au apărut procentele eronate obţinute de liderii USL, puteţi citi, în graficul de mai jos, rezultatele oficiale înregistrate de cei patru preşedini ai formaţiunilor ce formează USL.
Cât au obţinut liderii de dreapta
Preşedinţii celor patru partide care au format ARD au aşteptat cu inima strânsă rezultatele alegerilor de duminică, după ce au pierdut toate colegiile în care au candidat.
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a obţinut, cu emoţii, în judeţul Timiş, un mandat de senator, în Colegiul electoral 3, în cea de-a doua etapă a redistribuirii voturilor. Blaga, cu un scor electoral de numai 24,70%, a fost învins clar de contracandidatul său, Matei Suciu (USL), care a câştigat colegiul cu peste 50% din voturi. Chiar dacă, în final, a prins un loc în Parlament, rezultatul alegerilor i-a ştirbit „Buldogului“ credibilitatea în interiorul partidului, prestaţia sa urmând să fie analizată la Congresul Director al PDL, care se va întruni vineri. Deşi nu mai are nicio funcţie în partid, Elena Udrea va rămâne în Parlament încă patru ani, în pofida faptului că a pierdut duelul din colegiu la doar 1.000 de voturi.
MRU - da, Neamţu - ba
Preşedintele Forţei Civice Mihai Răzvan Ungureanu a câştigat, tot la redistribuire, mandatul de senator, după ce a obţinut un scor electoral de 33, 81%, în Colegiul senatorial 1 Arad. Însă, liderul Noua Republică Mihail Neamţu, cu un procent de 32%, nu a prins lotul pentru Legislativ nici după etapa redistribuirii.
Nici preşedintele PNŢCD Aurelian Pavelescu nu a avut şanse pentru Camera Deputaţilor, după ce a adunat doar 16, 2% din voturile Colegiului 2 Vâlcea. Iată mai jos procentele obţinute de copreşedinţii ARD.
Roberta Anastase a intrat pe un
loc suplimentar
Mai mulţi lideri ARD au intrat în Parlament pe locuri suplimentare. Fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (ARD), este unul dintre aceştia.
Ea s-a clasat pe locul al doilea cu 31,75% într-un colegiu din Prahova, fiind învinsă de Paul Dumbrăveanu (USL), care a avut 53,9%. De altfel, ARD nu a câştigat niciun colegiu în Prahova, dar trimite în Parlament trei deputaţi şi un senator.
Fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu va fi senator de Bucureşti, deşi adversarul său Dumitru Pelican (USL) a câştigat colegiul cu peste 50% din voturi.
În aceeaşi situaţie este şi liderul grupului deputaţilor PDL, Mircea Toader, care a câştigat un nou mandat în Galaţi profitând de un fotoliu suplimentar. Toader este flancat de liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu,
care a obţinut un mandat suplimentar în Bucureşti. Şi fostul director general al Metrorex, Gheorghe Udrişte (ARD), este parlamentar într-un colegiu câştigat cu peste 50% de adversarul său din USL. În total, 116 senatori şi deputaţi au intrat în Parlament pe locuri suplimentare, ceea ce a dus la creşterea numărului de parlamentari de la 471 la 588.
Acest fapt a fost posibil pentru că legea electorală în vigoare prevede că fiecare partid obţine un număr de mandate direct proporţional cu numărul de voturi. În acelaşi timp, intră direct în Parlament cei care obţin peste 50% din voturi.
Dacă, de exemplu, într-un judeţ există zece mandate la Camera Deputaţilor, iar USL are dreptul la şapte, ARD la două şi PPDD la unul. Dacă USL ia peste 50% în toate cele zece colegii, se mai inventează două mandate suplimentare pentru ARD şi unul pentru PPDD. ;
Marii perdanţi ai alegerilor
Rezultatele de duminică au adus surprize neplăcute pentru unii parlamentari cu greutate. Înfrângerea a fost resimţită, în special, în rândurile alianţei de dreapta. Liderul PDL Cluj, Daniel Buda, nu a reuşit să câştige un nou mandat de parlamentar, nici după ultima etapă a redistribuirii voturilor. O altă absenţă notabilă în rândurile democrat-liberalilor este Sulfina Barbu.
După ce a fost zdrobită la alegerile locale din iunie de Cristian Popescu Piedone, în cursa pentru Primăria Sectorului 4, fostul ministru al Muncii a suferit o nouă înfrângere usturătoare. Sulfina Barbu a rămas în sectorul 4, în acelaşi colegiu în care câştigase mandatul de parlamentar în 2008, dar, de această dată, nu a reuşit să strângă decât 23% din voturile electoratului. În schimb, rivalul său, liberalul Eugen Nicolăescu, a obţinut peste 60% din voturi.Lista pierzătorilor ARD din Capitală continuă cu senatorul Radu F. Alexandru. Democrat-liberalul a candidat în Colegiul 9 din Bucureşti, iar cu cele 16% adunate nu i-a putut face faţă PSD-istului Cătălin Croitoru, care a depăşit bariera de 60%.
Unul dintre greii UDMR, Frunda Gyorgy, a pierdut mandatul de senator în urma redistribuirii, deşi a fost primul clasat în colegiul din Târgu-Mureş în care a candidat, cu 39,86%. ;
Se încarcă comentariile...
