Coaliţia, din nou divizată pe temele prioritare ale guvernării

Coaliţia, din
nou divizată pe temele prioritare ale guvernării

Liderii coaliţiei. FOTO Inquam Photos / George Calin

Partidele din coaliţia de guvernare nu reuşesc să ajungă la un consens pe teme majore cum sunt alegerea primarilor în două tururi, desfiinţarea Secţiei speciale, precum şi momentul revocării Avocatului Poporului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Armonia din coaliţie, unde progrese esenţiale au fost făcute în ultimele două luni, este aproape să ia sfârşit, dat fiind faptul că partidele Puterii au viziuni diferite pe mai multe teme. Cei din USR PLUS au reîncălzit în ultimele zile tema alegerii primarilor în două tururi, în condiţiile în care din luna februarie liberalii au trecut sub tăcere subiectul, pentru a nu supăra UDMR. „Guvernul pe care l-am condus a fost demis prin moţiune de cenzură pentru că Guvernul PNL şi-a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Evident că noi susţinem acest lucru, dar vrem să o facem într-un moment în care se ia decizia. Deocamdată suntem departe de anul electoral 2024. Cu siguranţă vom decide în coaliţie şi vom stabili acest lucru”, a declarat Ludovic Orban, fiind întrebat de tema alegerii în două tururi.

Cu toate acestea, în coaliţie nu doar că e oprită orice discuţie pe tema alegerii primarilor, ci şi pe un pas procedural simplu, adică înfiinţarea Comisiei de cod electoral, structura unde să fie aduse temele care ţin de organizarea de scrutine, finanţarea partidelor politice şi alte aspecte. UDMR a anunţat că se opune revenirii la alegerea primarilor în două tururi, însă aici PNL şi USR PLUS pot avea un aliat de conjunctură, Alianţa pentru Unirea Românilor, formaţiune care susţine schimbarea legislaţiei.

Sesiune extraordinară pentru Secţia Specială

Tot USR PLUS pune presiune pe PNL şi UDMR pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie, cunoscută şi ca Secţia Specială. De trei luni, la Comisia juridică din Senat e blocat proiectul de lege, fiind aşteptate două lucruri. În primul rând, senatorii jurişti aşteaptă punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, ca să ştie dacă menţin amendamentul referitor la un aviz obligatoriu din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător. PNL şi USR PLUS au amendamente depuse pentru eliminarea acestei prevederi şi să fie menţinută forma Guvernului, dar UDMR se opune. În al doilea rând, surse politice din Comisia juridică au precizat pentru „Adevărul” că un vot nu va fi dat până nu există garanţia politică a adoptării raportului. Cel mai probabil tema va fi tranşată într-o sesiune extraordinară din luna iulie.

Disensiuni între partenerii de guvernare sunt şi pe tema Avocatului Poporului. Cu toate că a existat consens pentru respingerea rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului în plenul reunit de marţi, UDMR vrea să ca proiectul de hotărâre privind revocarea Renatei Weber să fie depus la începutul următoarei sesiuni, adică în luna septembrie. Pe de altă parte, calculele liberalilor sunt altele. PNL ar vrea ca după respingerea rapoartelor să fie convocat un Birou Permanent reunit care să pună la treabă Comisiile juridice reunite, adică să le dea termen ca în următoarele zile să pregătească proiectul de revocare, astfel încât, până la finalul sesiunii, Renate Weber să fie deja plecată acasă.

Argumentul uitat pentru revocarea lui Weber

Cristian Seidler, deputat USR PLUS, a amintit un argument de care colegii săi jurişti nu au ţinut cont când au dat redactat raportul negativ asupra activităţii lui Renate Weber, un argument care subliniază încălcarea cu bună ştiinţă a două decizii CCR de către Avocatul Poporului. „Renate Weber a realizat un simulacru de atac pe Codul Administrativ. A ales să sesizeze CCR doar pe aspecte pe care ştia că sunt respinse şi le-a ratat pe cele pe care ştia că sunt neconstituţionale. În 2016, CCR a statuat de două ori că pensiile speciale sunt neconstituţionale. Avocatul Poporului avea obligaţia să atace un text aflat în vigoare despre care se ştia clar, din decizii anterioare, că este neconstituţional”, a amintit Seidler. 

PSD a fost cel mai vocal opozant al respingerii rapoartelor de activitate ale Avocatului Poporului, unul dintre vicepreşedinţii social-democraţi, Titus Corlăţean, fiind cel care a bătut obrazul Puterii pentru acuzaţiile aduse Renatei Weber. „Am încercat să înţeleg raţiunile de schimbare a Avocatului Poporului. Rapoartele sunt clar pretextul schimbării acestuia. Sincer, am simţit «o aromă» a vechilor metehne staliniste din anii ’50. E un fel de tribunal al poporului ceea ce a fost la Comisiile juridice”, a declarat Titus Corlăţean de la tribuna Parlamentului.

Pentru funcţia de Avocat al Poporului sunt avansate două propuneri: Fábián Gyula, profesor de drept în Cluj (susţinut de UDMR), şi Flavius Antoniu Baias, de la Universitatea din Bucureşti (susţinut de PNL). Surse politice din coaliţie susţin pentru „Adevărul” că favorit pentru preluarea funcţiei este Fábián Gyula.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările