Kelemen Hunor, la Adevărul Live: 80% din maghiari l-au votat pe Klaus Iohannis

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat, luni, la Adevărul Live de ce minoritatea maghiară l-a votat în proporţie de 80% pe Klaus Iohannis, deşi UDMR se află la guvernare alături de PSD.

Principalele declaraţii:

UDMR pune sub semnul întrebării alianţa cu PSD?

Nu pot da un răspuns tranşant. Joi vom avea o şedinţă a Consiliului Permanent unde vom analiza rezultatul alegerilor şi ceea ce trebuie să facem în perioada următoare. Guvernarea nu a fost un scop în sine, ci un proiect, parte dintr-un program politic. Dacă guvernarea nu este pentru comunităţi, nu are rost să stai la guvernare. Nu are rost să stai dacă nu aduci beneficii pentru oameni. În 2015 începe absorbţia de fonduri europene. În plus, este un an preelectoral. Vom face o analiză la rece, pentru că nu-mi place să luăm o decizie la cald.  

Electoratul a votat un candidat etnic. Ce înţeleg politicienii din acest vot masiv?

Nu ştiu. Dar ce înţeleg eu vă spun. Noi am făcut cercetări sociologice şi am constatat că, în proporţie de 75%-80%, vor vota pentru Iohannis. 20%-25% ar fi votat pentru Ponta. De ce această alegere? Putem diseca foarte atent. Vot pentru un minoritar şi împotriva premierului, împotriva guvernării, a PSD-ului. Sunt fel de fel de variante. Un vot pentru un transilvănean şi un vot pentru candidatul din vechiul regat. Trebuie să înţelegem dacă este un vot pro Iohannis sau împotriva lui Ponta sau a guvernării noastre cu PSD.  Dacă ne gândim la primul tur,  vom vedea că 330.000 de oameni au votat pentru mine. Deci au încredere în mine. Nu trebuie să credem că votul în turul II nu influenţează raportarea la mine. În turul II s-au dus şi oameni care nu au fost în turul I. Trebuie să vedem dacă s-au dus pentru preşedinte sau au avut un mesaj pentru noi.

În 2012 am fost daţi jos din guvern de PSD şi PNL şi cine mai era în USL. Şi sunt convins că cei care l-au votat pe Iohannis au dat un vot pentru USL. Şi sunt oameni dezamăgiţi.  Dacă este un vot antisistem este un vot şi împotriva PSD şi a  PNL. Este un vot pentru integritate. Sunt foarte multe întrebătri. La niciun scrutin prezidenţial nu au fost atât de multe întrebări, după turul II. Klaus Iohannis a câştigat la un procent foarte mare, deci legitimitatea e foarte puternică. Deci a reuşit să mobilizeze un segment foarte important. Am pe cineva care a votat la Torino şi spunea că a stat şase ore la rând. Spunea că toată lumea vorbea la telefon, suna acasă. O greşeală uriaşă a fost ce s-a întâmplat în primul tur. Dar nu este numai asta. 

S-a discutat în Guvern despre situaţia din diaspora?

Am adoptat o OUG pentru mici modificări, dar discuţiile tehnice erau la nivelul ministerelor de resort. Când am plecat din guvern, în octombrie, nu ştiu de alte discuţii. Dar înainte discuţii tehnice nu au fost. 

Cum vede minoritatea maghiară alegerea lui Iohannis? Este îmbucurător?

Trist nu e nimeni, dar speranţele sunt mari. Am citit şi o parte din cartea preşedintelui ales, unde sunt câteva direcţii importante. Mi-e clar că greşelile din campanie s-au adunat împotriva lui Ponta şi în favoarea lui Iohannis. Iohannis tace şi face, dar nu ştim cum va fi ca preşedinte. Speranţele sunt mari. Oriunde te duci se vorbeşte despre Iohannis şi aşteptările sunt uriaşe. Dar aşa a fost tot timpul. Constantinescu, în 1996, Băsescu în 2004, pentru că în 2009 nu au mai fost atât de mari aşteptările. Cam 80% din cei care s-au dus la vot ţin minte că l-au votat pe Iohannis.

Liderii maghiari au o invidie faţă de Klaus Iohannis?

Nu am simţit o astfel de invidie. Liderii maghiari sunt oameni destul de realişti. Nu credeau că, în 2014, un maghiar poate ajunge preşedinte. 

Credeţi că e posibil ca în viitor şi un etnic maghiar să ajungă preşedinte?

Orice e posibil în România (râde).

Dacă eraţi candidatul ACL sau al altui partid naţional-românesc credeţi că aveaţi şanse să ajungeţi preşedinte?

Nu cred. Nu avem cum proba. Cred că a fost alegerea lui Klaus Iohannis să meargă la PNL şi nu invers. Şi s-a dovedit o alegere corectă. Cât de mult a contribuit Crin Antonescu la această alegere este altă discuţie.

Domnul Iohannis a spus că nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice, ci cu regionalizarea. Şi totuşi comunitatea maghiară l-a ales.

Nu ştiu dacă va fi regionalizare sau judeţe cu alte graniţe. Nu cred că a contat mesajul lui Klaus Iohannis. Nu cred că toate mesaje au ajuns la electoratul maghiar. Harghita şi Covasna sunt judeţe, din punct de vedere etnic, simple şi clare. Când vorbim de regionalizare trebuie să ţinem cont că Harghita, Covasna, Mureş, Sălaj, Satu Mare şi Bihor au o componenţă etnică, chiar majoritară. Prin reforma administrativă nu trebuie să se schimbe componenţa etnică.

Ce aşteaptări au maghiarii de la noul preşedinte?

Reguli mult mai clare, simple, respect faţă de munca fiecăruia, creşterea nivelului de trai. După ce vom avea rezultatul sondajului comandat vom da un semnal mai clar. 

Nu vă temeţi că, fiind minoritari, domnul Iohannis să fie reticent faţă de problemele minorităţilor?

S-ar putea.Sunt conştient de acest lucru.

Aţi vorbit cu domnul Iohannis între cele două tururi?

Am vorbit cu dl Iohannis între cele două tururi de scrutin. Nu pot spune că îl cunosc mai bine decât dvs.

Dar cu domnul Ponta? V-a cerut sprijinul?

Da, am vorbit. L-am anunţat care va fi opţiunea mea.

Aţi fost deranjaţi de alianţa cu Vadim Tudor?

Da. Foarte tare. Am şi spus că nu pot sta nicio zi cu Vadim. Nu a folosit la nimic. După 16 noiembrie nimeni nu mai vorbeşte cu el. Sociologii spun că 48% din electoratul lui Vadim l-a votat pe Iohannis, nu pe Ponta. Cred că a fost o mişcare inutilă. 

Despre frământările din partide. Dintre cele două blocuri politice aţi fost contactaţi pentru a vă convinge să mergeţi cu unii sau cu alţii?

Nu am fost contactaţi de PNL. Eu am recepţionat mesajul domnului Blaga, că nu vor la guvernare până în 2015, 2016. Cred că lucrurile la PNL vor evolua. Aşa simt eu. În PSD nu ştiu ce e, nu vreau să intru în bucătăria lor. Noi pregătim un congres, în primăvară. Trec patru ani de când am fost ales şi vom alege noul preşedinte şi noua conducere. Nu mă interesează ce se întâmplă în celelalte partide, ci la noi, în UDMR. 

Putem face două greşeli fundamentale: să nu înţelegi mesajele electoratului şi să mergi tot timpul după ce simţi că vor alegătorii tăi. Sunt momente când trebuie căutată calea de mijloc. 

Deci veţi merge cu guvernul Ponta?

Noi nu am luat această decizie. Această decizie vine din acordul semnat în martie. Nu e vorba de  a lua o decizie în acest sens. Noi în martie, când am semnat acordul de coaliţie, l-am semnat până în 2016. Nu depinde doar de noi dacă merge Guvernul până în 2016. Mergem aşa cum am stabilit în martie. 

Există posibilitatea ca UDMR să iasă din Guvern?

Există şi această posibilitate. Nu neg, mai ales că în acest moment, în afară de PSD, nimeni nu vrea să guverneze. Există toate posibilităţile, inlcusiv de a merge mai departe. Unii au considerat că dacă am propus la ministerul Culturii, deja am luat decizia continuării guvernării până în 2016. Acolo exista un termen constituţional, care trebuia respectat.  Era necesar să numim pe cineva.

Consideraţi că e normal ce se întâmplă cu bugetul pe 2015?

Nu e normal. Dar cum era un an electoral, cei din PSD aveau un calcul simplu: dacă vor câştiga alegerile şi va veni cineva să pregătească bugetul. Ştiu că s-a lucrat la ministerul de Finanţe în această perioadă. Aş dori să avem bugetul votat până în 31 decembrie. 

Care sunt paşii pe care ar trebui să-i facă un om politic care a pierdut?

Dacă mă întreabă domnul Ponta, am să-i spun personal. Dar nu m-a întrebat. Este într-o situaţie dificilă. Trebuie să facă o analiză la rece.

Îi vedeţi un parcurs în politică?

La 42 de ani şi cu experienţa lui cred că are un viitor politic. Sunt foarte mulţi oameni care vor avea un cuvânt de spus în continuare. Domnii Ungureanu, Predoiu..

Aţi văzut mesajul domnului Ungureanu în maghiară?

Am auzit de el. Dacă sunt oameni credibili aceste mesaje contează. 

Care sunt aşteptările de la noul preşedinte?

De a face politică altfel. Mai puţin scandal, mai multă muncă, Nu cred că oamenii sunt conştienţi că preşedintele nu poate schimba toate regulile jocului. Am mai spus că viziunea preşedintelui pune amprenta asupra societăţii. Gândiţi-vă la Băsescu. În anumite momente a fost gălăgios şi acest lucru s-a simţit.

Totuşi, electoratul maghiar a votat cu Băsescu.

În 2004, Năstase a primit mai multe voturi decât Băsescu. În 2009, a fost invers. Preşedintele Băsescu a înţeles şi a spus că trebuie alte manuale pentru a învăţa limba maghiară. Era o problemă reală. Din acest punct de vedere s-a simţit o apropiere. Dar a venit, la un moment dat, şi o oarecare dezamăgire. Oamenii când se «îndrăgostesc» de un lider încrederea creşte.

Ţinând cont de frământările din partide, care e cel mai mare pericol care paşte România?

Să ne ocuăm de problemele interne şi nu reacţionăm la ce se întâmplă în jur, la relaţia cu Ucraina, cu Uniunea Europeană.