Torţionarul Ioan Ficior zdrobea deţinuţii sub copitele cailor. Moartea cruntă a 103 deţinuţi politici

Torţionarul Ioan Ficior zdrobea deţinuţii sub copitele cailor. Moartea cruntă a 103 deţinuţi politici

Ion Ficior va fi judecat pentru infracţiuni împotriva umanităţii FOTO Mediafax

Torţionarul Ion Ficior a fost trimis în judecată, luni, de procurorii Parchetului General, fiind acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii. Ficior a fost comandant al închisorii Periprava, iar în această perioadă 103 oameni au murit în penitenciar din cauza relelor tratamente la care au fost supuşi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Torţionarul Ioan Ficior, 85 de ani, acuzat că în perioada în care a condus închisoarea de la Periprava a impus un regim de detenţie inuman, în urma căruia au murit 103 deţinuţi, a fost trimis în judecată fiind acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii. Ficior va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel, iar dacă va fi găsit vinovat, riscă detenţia pe viaţă.
 
În rechizitoriul trimis ieri instanţei, anchetatorii explică pe larg modul în care Ficior a condus închisoarea de la Periprava în perioada august 1958 – noiembrie 1963, cât a fost comandant.  
 
Abuzurile comise aici sunt descrise ca «anarhice», „fără a ţine socoteală de prevederile regulamentare”, spun anchetatorii. „Deţinuţii erau bătuţi crunt şi legaţi cu cătuşe de copaci timp de mai multe ore. Erau izolaţi complet de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţiile de cazare erau mizerabile, frigul insuportabil în barăci, iar sancţiunile fizice erau crunte pentru abateri minore.
 
De asemenea, hrana era deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, lipsa apei potabile era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre. Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani”, mai explică procurorii, care arată că deţinuţii politici erau privaţi de drepturile fundamentale ale omului şi supuşi „la un tratament de natură să ducă la distrugerea fizică”.
 
Cel mai tânăr deţinut care a murit avea 19 ani
 
De asemenea, anchetatorii arată în document că deţinuţii înfometaţi erau puşi să muncească în condiţii grele de dimineaţă până seara. „Aceştia nu se puteau odihni corespunzător, camerele fiind supraaglomerate, şi nu se puteau spăla. Condiţiile insalubre duceau la îmbolnăvirea deţinuţilor, caz în care aceştia erau scoşi la muncă în continuare şi nu primeau îngrijiri medicale. La toate acestea se adaugă violenţele psihice exercitate de conducătorul unităţii direct sau prin subalternii săi”, mai arată anchetatorii.

Sărea cu calul peste trupurile deţinuţilor
 
Potrivit actului de sesizare a instanţei, Ioan Ficior a rămas în amintirea deţinuţilor drept un om de o cruzime deosebită.
 
„Fost comandant şi la Poarta Albă, în 1954, Ficior a conceput şi ordonat măsuri represive inumane, de o cruzime şi ferocitate extreme: „deţinuţii care încălcau interdicţiile fixate de comandant, mâncând de pe câmp porumbul crud, erau pedepsiţi de un tribunal, în cadrul unui spectacol în toate detaliile şi urmat de bătaie. Obişnuia să sară cu calul peste trupurile deţinuţilor “, este declaraţia unui fost deţinut, ataşată la rechizitoriu.

Un alt fost deţinut le-a povestit procurorilor că în cadrul coloniei de la Periprava existau şi trei adventişti care, din motive religioase, nu puteau munci sâmbăta, însă Ioan Ficior i-a obligat s-o facă.
 
„Era sfârşitul lui februarie 1961. Lângă locul unde munceam, la nici 10 metri era un canal cu apă, în care apa era până la genunchi şi era îngheţată. Le-a legat mâinile la spate cu sârmă ghimpată, cu apa până la genunchi şi îi punea să se uite cu ochii deschişi la soare, dacă coborau privirea erau bătuţi. Au fost ţinuţi aşa pe toată perioada în care noi am muncit. Acest lucru s-a făcut din ordinul lui Ficior”, se arată în documentul citat.

În urma analizării mai multor documente oficiale, procurorii au descoperit că în acea perioadă au avut loc 103 decese, în 1960 fiind înregistrate cele mai multe, mai exact 53. Cel mai tânăr deţinut a murit în anul 1960 şi avea 19 ani, iar cel mai în vârstă a decedat la 71 de ani în anul 1961.
 
Niciun deţinut nu era încredinţat familiilor după deces, ci erau îngropaţi în gropi comune, fără sicrie şi fără preot, se arată în rechizitoriul prin care torţionarul a fost deferit justiţiei.
 
Colonia de muncă Periprava
 
Colonia de muncă de la Periprava era situată pe Grindul Letea, în Delta Dunării, la 30 de km de vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră.
 
Deţinuţii transferaţi la Periprava au fost cazaţi iniţial în corturi şi pe bacuri. Primele barăci au fost construite în anii 1958-1959 şi erau din paiantă, fără fundaţie şi acoperite cu stuf. Iniţial, închisoarea era pentru deţinuţi de drept comun, însă reprofilarea ei s-a realizat în 1959, când aici au fost aduşi deţinuţi politici şi internaţi administrativ.

De ce au murit deţinuţii de la Periprava
 
15 decese au fost cauzate de enterocolită cronică sau acută, asociată sau nu cu alte afecţiuni. Una dintre afecţiunile cu care se asociază enterocolita este caşexia

19 decese au fost cauzate de tuberculoză şi/sau pneumonie

21 de decese au fost cauzate de diverse afecţiuni ale aparatelor digestiv şi excretor

32 de decese au fost cauzate de afecţiuni cardiace

Primul torţionar trimis în judecată: Alexandru Vişinescu

În urmă cu două luni, un alt torţionar, Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicul Sărat, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de crime împotriva umanităţii.
 
Conform procurorilor, regimul impus în penitenciar de Vişinescu nu asigura condiţiile minime de supravieţuire a deţinuţilor, majoritatea foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti sau persoane din conducerile PNŢ şi PNL. Procurorii arată în rechizitoriu că în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu „a săvârşit acţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.
 
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, mai spun procurorii.

Vişinescu este acuzat de moartea a cel puţin 12 deţinuţi politici. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) l-a identificat ulterior pe Ioan Ficior, comandant al lagărului de la Periprava, acuzat că ordinele sale au dus la decesul a peste o sută de persoane.

Iuliu Sebeştin a fost cel de-al treilea torţionar demascat, acesta decedând anul trecut. Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar al cărui nume este dat publicităţii, iar ultimul nume pe care cei de la IICCMER l-au făcut public a fost cel al lui Florin Cormoş, care a condus lagărul de muncă de la Cernavodă şi care s-ar face vinovat de moartea a 115 deţinuţi.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 

VIDEO Stelian Tănase: „Dacă Vişinescu ar ajunge în justiţie, abia acum s-ar reuşi condamnarea comunismului“

Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.

Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.

VIDEO Torţionarii comunişti, vânaţi şi daţi pe mâna Justiţiei de Institutul Crimelor Comunismului. Cazul şefului puşcăriei Râmnicu Sărat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională

Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.

Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“

Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că  fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat. 

 
Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: