Raport Freedom House : România a stagnat la toate capitolele analizate, dar rămâne o democraţie „liberă"

Raport Freedom House : România a stagnat la toate capitolele analizate, dar rămâne o democraţie „liberă

Raportul Freedom in the World 2021 al organizaţiei Freedom House constată că în 2020 mai puţin de o cincime din populaţia lumii trăieşte în ţări complet libere. România a stagnat la toate capitolele analizate în raportul anual privind starea democraţiei din lume. Cu un scor de 83 de puncte dintr-un maxim de 100, România rămâne în categoria democraţiilor „libere".

Ştiri pe aceeaşi temă

Actorii autoritari au devenit mai îndrăzneţi în 2020, pe măsură ce marile democraţii s-a repliat, contribuind la al 15-lea an consecutiv al declinului libertăţii globale, potrivit Freedom in the World 2021, evaluarea anuală a drepturilor politice şi a libertăţilor civile publicate de organizaţia Freedom House
 
Raportul arată o scădere a libertăţii în 73 de ţări, incluzând nu doar naţiuni autoritare precum China, Belarus şi Venezuela, ci şi „democraţii cu probleme”, cum ar fi Statele Unite şi India.
 
Raportul spunea că în 2020 „apărătorii democraţiei au suferit noi pierderi grele în lupta lor împotriva inamicilor autoritari, schimbând echilibrul internaţional în favoarea tiraniei”.
 
„Liderii actuali au folosit din ce în ce mai mult forţa pentru a zdrobi oponenţii şi a rezolva dispute, uneori în numele sănătăţii publice, în timp ce activiştii asediaţi şi lipsiţi de sprijin internaţional eficient s-au confruntat cu sentinţe grele de închisoare, tortură sau crimă în multe situaţii”, arată organizaţia.
 
Conform analizei făcute de organizaţia pentru drepturile omului cu sediul la Washington, România îndeplineşte un scor de 35/40 pentru „drepturile politice" şi 48/60 pentru „libertăţile cetăţeneşti".
 
Organizaţia arată că sistemul pluripartidism din României a asigurat rotaţii regulate de putere prin alegeri competitive. Libertăţile civile sunt în general respectate, dar au fost supuse unei presiuni tot mai mari, pe măsură ce interesele politice consolidate împing înapoi eforturile civice şi instituţionale de combatere a corupţiei sistemice.
 
De asemenea, raportul mai arată că discriminarea împotriva minorităţilor şi a altor grupuri vulnerabile este o problemă de lungă durată, la fel şi controlul mijloacelor de comunicare cheie de către oamenii de afaceri cu interese politice.
 
Scorul este similar celui din 2020, când organizaţia amintea că România suferă la capitole precum guvernarea locală şi independenţa presei, notează raportul Freedom Haouse, citat de Europa Libera.
 
Pandemia a contribuit la declinul libertaţii globale
 
La nivel global, Freedom House subliniază că pandemia de coronavirus, incertitudinea economică şi conflictele din întreaga lume au contribuit la declinul libertăţii globale în 2020.
 
În raportul său anual publicat pe 3 martie, organul de supraveghere a drepturilor omului din Washington a declarat că numărul ţărilor desemnate „nelibere” a fost la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani.
 
Analiza de la ţară la ţară arată că Belarusul şi Kîrghîzstan sunt clasate printre naţiunile care înregistrează cele mai mari pierderi în capitolele „drepturi politice" şi „libertăţile civile". În schimb, Macedonia de Nord s-a clasat printre naţiunile care au înregistrat cele mai mari câştiguri.
 
În Kîrgîzstan, raportul spunea că alegerile parlamentare „flagrant frauduloase” din octombrie au dus la proteste care au declanşat răsturnarea guvernului şi demisia preşedintelui de atunci Sooronbai Jeenbekov.
 
Sadyr Japarov, care ispăşea o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru luarea de ostatici, se număra printre mai mulţi politicieni proeminenţi eliberaţi din închisoare de protestatari în timpul tulburărilor. El a fost ales preşedinte în ianuarie după o victorie zdrobitoare.
 
Raportul a spus că Japarov a „avansat un nou proiect de constituţie care ar putea remodela sistemul politic al Kîrgîzstanului în matriţa vecinilor săi autoritari”.
 
Scorul de libertate al Kîrgîzstanului a scăzut cu 11 puncte, cel mai mare declin dintre toate ţările din lume, iar statutul său a fost schimbat din „parţial liber” în „neliber”.
 
Belarus a suferit cel de-al doilea declin ca urmare a represiunilor violente ale guvernului împotriva manifestanţilor care cereau demisia liderului autoritar Aleksandr Lukaşenko după alegerile prezidenţiale din august.
 
Organizaţia Naţiunilor Unite declară că autorităţile au reţinut peste 30.000 de protestatari. Au existat, de asemenea, rapoarte credibile de tortură şi rele tratamente, iar mai multe persoane au murit.
 
Freedom House a citat, de asemenea, „alegeri problematice” în regiune, inclusiv în Rusia, unde un „referendum trucat” ar putea să-l ajute pe preşedintele Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036.
 
Raportul mai menţionează „alegerile parlamentare relativ libere, dar cu erori, din Georgia”, care au adâncit criza politică a ţării. Al doilea tur de scrutin a fost boicotat de partidele de opoziţie.
 
În Ucraina, se spune în raport, agenda de reformă a preşedintelui Vladimir Zelenski „s-a clătinat în faţa pandemiei şi a corupţiei politice, culminând cu o criză constituţională”.
 
Între timp, prim-ministrul armean Nikol Pashinian a făcut „unele progrese în drumul său spre reformă”, deşi raportul spunea că „consensul din spatele guvernului său a fost spulberat de înfrângerea” în războiul de şase săptămâni cu Azerbaidjanul asupra regiunii Nagorno-Karabah.
 
În Europa, raportul arată că guvernul Viktor Orban a „folosit în mod abuziv” puterile în timpul pandemiei pentru a „retrage asistenţa financiară de la municipalităţile conduse de partidele de opoziţie”.
 
Recul şi progrese în statele din Balcani
 
 
În Balcanii de Vest, Freedom House a raportat atât reculuri, cât şi progrese.
 
Raportul spune că „alegerile parlamentare defectuoase au dat o lovitură gravă sistemului multipartid al Serbiei”, în timp ce în Kosovo „vechea gardă politică a demis guvernul de scurtă durată al prim-ministrului Albin Kurti şi a format unul nou, neconstituţional”.
 
Freedom House a declarat că Muntenegru „a oprit şirul de şase ani de regres”, pe măsură ce alegerile au inaugurat primul transfer de putere din ultimele trei decenii.
 
Guvernul reformist al Macedoniei de Nord a fost reales, iar „instituţiile sale s-au recuperat în mare parte după daunele provocate de fostul prim-ministru fugar, Nikola Gruevski”, se spune în raport.
 
În Orientul Mijlociu, raportul a evidenţiat utilizarea de către guvernul iranian a cenzurii şi a urmăririlor penale pentru a „suprima raportarea independentă” cu privire la adevărata amploare a focarului de coronavirus din ţară.
 
Autorităţile, potrivit raportului, au folosit tactici similare pentru a suprima informaţiile despre represiunea mortală a guvernului împotriva protestatarilor antiguvernamentali din noiembrie 2019 care a ucis sute de oameni şi despre doborârea accidentală a unui avion ucrainean de pasageri în urma căreia au murit 176 de persoane.
 
Raportul Freedom House spunea, de asemenea, că drepturile politice şi libertăţile civile din India au scăzut de la venirea la putere a guvernului naţionalist hindus al prim-ministrului Narendra Modi, în 2014, cu „o presiune crescută asupra organizaţiilor pentru drepturile omului, o intimidare în creştere a academicienilor şi jurnaliştilor şi atacuri, inclusiv linşaje, asupra musulmanilor. ”
 
Trump, daune asupra democraţiei, în SUA
 
Între timp, raportul a spus că China „şi-a intensificat campania globală de dezinformare şi cenzură pentru a contracara consecinţele faptului că a ascuns amploarea crizei sanitare de după apariţia coronavirusului, care a împiedicat decisiv un răspuns global rapid în primele zile ale pandemiei”.
 
Raportul a menţionat, de asemenea, „represiunea brutală” a Beijingului împotriva „protestelor masive pro-democraţie” din Hong Kong.
 
Freedom House a menţionat, de asemenea, că fostul preşedinte american Donald Trump „s-a străduit în mod deschis să-şi anuleze în mod ilegal înfrângerea” în alegerile prezidenţiale din noiembrie, „culminând cu incitarea unei mulţimi armate pentru a perturba certificarea de către Congres a rezultatelor”.
 
Raportul l-a acuzat pe Trump, în timpul celor patru ani la Casa Albă, „a tolerat încălcări ale normelor, a scăpat de răspundere pentru propriile sale nelegiuiri şi a încurajat grupări rasiste şi de extremă-dreapta”.
 
„Doar un efort de reformă serios şi susţinut poate repara daunele făcute în timpul epocii Trump privind drepturilor şi libertăţilor fundamentale din Statele Unite”, se spune în raport.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările