Procurorul general vrea declasificarea documentelor care pot clarifica situaţia de la Revoluţie. Anchetatorii studiază la Senat stenogramele din acest dosar

Procurorul general Augustin Lazăr vrea ca dosarul Revoluţiei să fie finalizat cât mai repede FOTO Mediafax

Vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru a declarat, luni, după şedinţa Biroului Permanent, că procurorii au început să studieze la Senat stenogramele audierilor făcute în cele două comisii senatoriale care s-au ocupat de cercetarea Revoluţiei din 1989, el adăugând că ”sunt vreo şase sau opt metri liniari sau pătraţi de dosare”.

Update Ioan Chelaru a afirmat că ”săptămâna trecută procurorul şef şi cu unul dintre adjuncţi au venit la Parlament, au solicitat să vadă documentaţia pe care o solicită şi locul unde pot să o studieze”. ”Au discutat cu secretarul general al Senatului şi cred că au şi început studiul pe dosarul Revoluţiei”, a spus Chelaru şi a adăugat că nu poate da mai multe amănunte despre acest lucru.

El a menţionat că s-a pus la dispoziţia Parchetului toată documentaţia, care este extrem de mare, cu privire la dosarul Revoluţiei.

”Cred că sunt vreo şase sau opt metri liniari sau pătraţi de dosare. Este foarte multă documentaţie. Multă are un regim special, de documente cu caracter secret şi atunci nu le-am putut preda, aşa cum s-a solicitat iniţial. Parchetul a decis să vină cu cei care fac urmărire penală să studieze şi, unde este nevoie, să solicite procedura de desecretizare”, a mai explicat Chelaru.

Precizările lui Augustin Lazăr

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că va cere declasificarea tuturor documentelor care pot aduce clarificări în dosarul Revoluţiei, redeschis recent. Precizările procurorului general au fost făcute după ce procurorii militari au anunţat săptămâna trecută că au extins cercetările pentru infracţiuni contra umanităţii.

„Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt de la Revoluţie trebuie declasificate“, a declarat Augustin Lazăr la sediul CSM, citat de Mediafax.

Săptămâna trecută, cercetările în Dosarul Revoluţiei au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracţiuni.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii“, transmite Parchetul General.