Lia Savonea, şefa CSM, vrea să secretizeze averea partenerilor de viaţă ai judecătorilor

Lia Savonea, şefa CSM, vrea să secretizeze averea partenerilor de viaţă ai judecătorilor

FOTO: Inquam Fotos

Propuneri controversate ale judecătorilor pentru modificarea legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) într-un document ţinut secret de CSM, de Ministerul Justiţiei şi de senatorul Robert Cazanciuc, care a primit aceste propuneri în urmă cu mai multe luni. Printre beneficiari, Simona Marcu şi Lia Savonea, iniţiatoarele proiectului, relatează europaliberă.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Justiţiei a criticat toate modificările pe care Consiliul Superior al Magistraturii a vrut să le facă Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnitatilor publice şi completarea legii de funcţionare a ANI. 

Printre beneficiari acestor propuneri se numără, Simona Marcu şi Lia Savonea, iniţiatoarele proiectului, informează ziare.com.

De exemplu, una dintre modificările de esenţă este aceea potrivit căreia „dacă o persoană a cărei avere este evaluată este căsătorită ori dacă are copii în întreţinere, evaluarea se va extinde şi asupra averii soţului/soţiei, în situaţia în care nu s-a optat pentru regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi, după caz, asupra averii copiilor aflaţi în întreţinere.”

Potrivit unor surse judiciare, Lia Savonea, şefa CSM, a făcut o astfel de separaţie de bunuri. Astfel, dacă ar fi fost votate aceste modificări, investigaţia ANI privind averea să rămânea fără obiect. În formă actuală, legea ANI nu vorbeşte despre vreo excepţie privind separarea de bunuri între soţi.

Ministerul Justiţiei arată, cu titlu de principiu, că „această modificare poate fi avută în vedere în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice."

Mai mult, „o discuţie mai largă la care să participe toate autorităţile cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale în materia exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice trebuie să stabilească dacă o astfel de modificare corespunde în continuare scopului iniţial al legii,„ motivează MJ.

O altă modificare esenţială viza acordarea posibilităţii de depunere a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în mod descentralizat, la nivelul fiecărei instanţe sau parchet.

„În legătură cu această modificare, apreciem în continuare că se impune o analiză mai aprofundată a impactului acestora nu numai din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi din perspectiva autorităţii investite de lege cu responsabilitatea asigurării implementării prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese, anume Agenţia Naţională de Integritate.

Este evident avantajul depunerii declaraţiilor de avere şi de interese la nivel centralizat pentru magistraţii, judecători şi procurori, din întregul sistem. În opinia noastră, acesta constituie un exemplu de bună practică, cu atât mai mult cu cât dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor sunt păstrate la Consiliului Superior al Magistraturii.”

O altă propunere a CSM viza anonimizarea datelor personale ale celorlalţi membri ai familiei, care apar în declaraţiile de avere, dar care nu au obligaţia proprie de declarare a averilor.

MJ precizează că este vorba de o modificare de esenţă a legii, iar acest lucru se poate face doar „în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.”

CSM mai propunea „limitarea termenului de publicare a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese pe paginile de Internet ale instituţiei şi a Agenţiei Naţionale de Integritate."

Ministerul Justiţiei susţine însă că „menţinerea publicităţii declaraţiilor de avere şi de interese pe toată durata exercitării funcţiei, cât şi timp de trei ani de la încetare constituie un demers în direcţia asigurării exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de transparenţă.”

„Apreciem că publicitatea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese corespunde în continuare scopului iniţial al legii, dar şi nevoii societăţii de transparenţă şi integritate în exercitarea funcţiilor şi a demnităţilor publice.”

O eventuală propunere de schimbare a întinderii valorii diferenţei semnificative ar putea fi avută în vedere în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, în care să fie implicaţi şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Integritate care, pe baza experienţei acumulate în activitatea de evaluare, precum şi a jurisprudenţei, să poată exprimă un punct de vedere," explică Ministerul Justiţiei.

Ministerul Justiţiei arată că „această modificare poate fi avută în vedere în contextul mai larg al unei modificări a întregului cadru legislativ referitor la domeniul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.”

„Mai mult, o discuţie mai largă la care să participe toate autorităţile cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale în materia exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice trebuie să stabilească dacă o astfel de modificare corespunde în continuare scopului iniţial al legii," motivează MJ.

Iniţiativa de modificare a legii ANI a venit din partea judecătoarei Simona Marcu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi apropiată de preşedinta Consiliului, Lia Savonea.

Ideea de modificare a legii ANI a fost transmisă spre consultare judecătorilor din ţară, care au făcut propuneri de modificare a modului de completare a declaraţiilor de avere şi a celor de interese.

Astfel, magistraţii au considerat că este firesc ca declaraţiile de avere şi de interese să fie publicate pe pagina de internet a instituţiilor din care provin funcţionarii obligaţi de lege să depună astfel de documente doar 3 ani. La fel şi pe site-ul ANI.

O altă prevedere controversată priveşte posibilitatea ANI de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării. În prezent, ANI nu are o limită pentru a verifica averea unui funcţionar.

Altă propunere surprinzătoare arată că verificarea averii poate fi făcută de inspectorii ANI în doar 45 de zile de la data sesizării, urmând ca numai cazurile excepţionale să aibă o perioadă prelungită de cercetare cu alte 45 de zile. „Prevederea este criticabilă în condiţiile în care cei verificaţi au 30 de zile lucrătoare la dispoziţie pentru a trimite un punct de vedere.În cel mai fericit caz, expertiza unui imobil durează două luni de zile. Cum să terminăm întreg dosarul în 45 de zile? Se urmăreşte prin asta ca ANI să nu mai verifice averile obţinute de funcţionari”, ne-a declarant o sursă din cadrul instituţiei.

Acestă prevedere, dacă ar fi votată, o avantajează direct pe iniţiatoarea proiectului, judecătoarea Simona Marcu. Astfel, publicul nu ar mai afla că soţul ei, avocatul Gil Vasile, a câştigat anul trecut 435.121 de lei din avocatură, informează Europa Liberă. 

Potrivit unor surse judicare, Lia Savonea, şefa CSM, a făcut separaţie de bunuri. Astfel, dacă vor fi votate aceste modificări, investigaţia ANI privind averea sa rămâne fără obiect. În forma actuală, legea ANI nu vorbeşte despre vreo excepţie privind separarea de bunuri între soţi.

O altă prevedere ridică pragul la 10.000 de euro sau echivalent în lei pentru care un funcţionar poate fi verificat de inspectorii ANI. „Art. 18 - Prin diferenţe semnificative, în sensul prezentei legi, se înţelege diferenţa mai mare decât echivalentul a 20 de salarii medii brute pe economie între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi veniturile realizate în aceeaşi perioadă.” 2019 – salariul mediu brut pe economie fiind de 5.163 de lei”.

Surse din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au precizat că instituţia verifică averea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, ca urmare a unei sesizări depuse de o persoană fizică.

Ce avere are Lia Savonea

Potrivit declaraţiei de avere a preşedintei CSM, Savonea deţine, împreună cu soţul său, şase terenuri, trei în judeţul Ilfov şi trei în judeţul Alba, două autoturisme, dar şi ceasuri şi bijuterii în valoare de aproximativ 14.000 de euro.

Potrivit documentului, soţul Liei Savonea a înstrăinătat în ultimul an mai multe imobile în valoare de 40.000 de euro şi peste 1,4 milioane de lei. În ultimii doi ani, tranzacţiile imobiliare ale familiei Savonea sunt de circa 957.000 de euro.

În anul 2018, Lia Savonea a declarat că a încasat 473.627 de lei din drepturile salariale de la CSM. Mihai Savonea, soţul său, a încasat 12.000 de lei de la cabinetul individual de avocatură.

Proiectul de modificare a Legii ANI a fost ţinut la secret. Am solicitat CSM să ni se comunice aceste modificări, după ce ele au fost transmise Ministerului Jusţiţiei şi Comisiei Juridice a Senatului. Prin adresa datată 23 august 2019, CSM susţine că propunerile transmise Comisiei juridice „nu reprezintă un act care produce efecte juridice prin el însuşi şi care nu are un caracter public”.

Nici ministerul Justiţiei, prin semnătura fostului consilier-jurnalist Andi Topală, nu a dorit să ne comunice aceste propuneri. Astfel, la data de 16 iulie 2016, acesta ne-a transmis că „pentru obţinerea informaţiilor solicitate să vă adresaţi chiar emitentului acestor propuneri, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai în măsură să vi le pună la dispoziţie”.

Comisia Juridică a Senatului ne-a comunicat că nu există niciun proiect de lege privind modificarea legii de funcţionare a ANI.

CSM a auzit de modificări 

Fostul preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a admis că s-ar fi discutat ceva pe această temă. „Eu am dorit simplificarea modului de depunere a declaraţiilor de avere şi de interese. De acestă iniţiativă a auzit CSM-ul, care a întrebat instanţele de judecată cum ar trebui depuse şi completate. Am primit propunerile lor, dar nu le pot face publice, deoarece nu am depus încă iniţiativa legislativă”, ne-a declarat Robert Cazanciuc, fără să ne precizeze de unde a auzit CSM de iniţiativa sa.

Propunerile din partea instanţelor au fost discutate într-o Comisie a CSM şi au fost aprobate, în ciuda opoziţiei câtorva judecători. Legea spune că aceste modificări trebuie discutate în Plenul Consiliului, care ar fi trebuit să sesizeze Ministerul Justiţiei cu oportunitatea modificării unei legi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările