UPDATE Kovesi: „Infractorii acceptă mai uşor să stea în închisoare decât să piardă bunurile câştigate ilegal“

Instanţele au dispus anul trecut, în dosarele instrumentate de DNA, recuperarea prejudiciilor provocate în urma unor infracţiuni în valoare totală de peste 107 milioane de euro. Aşa a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi care a adăugat că infractorii nu ar trebui să beneficieze de profiturile obţinute ilegal nici după ce îşi ispăşesc pedeapsa la care sunt condamnaţi.

UPDATE Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a declarat luni că Direcţia înţelege instrumentul oferit de legiuitor anchetatorilor prin legea de confiscare extinsă a averilor, arătând că în primul semestru al anului au fost puse sub sechestru 115 milioane lei, faţă de aproximativ 35 milioane lei în 2012.

„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este eficientă din acestă perspectivă şi este un lucru cu care mă pot lăuda, iar cifrele vorbesc de la sine. Dacă în 2012 am avut aproximativ 35 de milioane de lei sechestraţi în vederea confiscării, colegii mei au înţeles ce le-a oferit legiuitorul la dispoziţie şi în primul semestru al anului 2013 măsurile de sechestru sunt în valoare de 115 milioane de lei”, a spus Alina Bica, care a participat la conferinţa internaţională cu tema „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?”.

Bica: „Avem voie să instituim supravegherea conturilor bancare fără să avem începută urmărirea penală”

Procurorul şef al DIICOT a arătat că folosirea unor instrumente noi a dus la rezultate mai bune. Bica a precizat că şi până la momentul reglementării legii privind confiscarea extinsă a averilor procurorii DIICOT puteau opera şi verifica conturi şi date financiare ale persoanelor cercetate.

„Avem voie, de pildă, să instituim supravegherea conturilor bancare fără să avem începută urmărirea penală, din 2002 putem face acest lucru. Putem să vedem debitările şi creditările pe conturi fără niciun fel de problemă şi fără să viciem viaţa cuiva. (...) Putem să solicităm documente de la bancă fără ca secretul bancar să ne fie opozabil. Tot conform Legii 656/2002, există instrumente ca prejudicierea drepturilor persoanei să se facă cu o minimă atingere”, a precizat procurorul şef al DIICOT.

Alina Bica a mai spus că a avut ocazia să susţină în Parlament confiscarea extinsă, precum şi înfiinţarea oficiului de recuperare a creanţelor din cadrul Ministerului Justţiei. Ea a precizat că măsura este benefică şi vine să completeze o altă paletă de instrumente, dintre care unele nu sunt foarte eficient folosite.

„Avem din 2002 reglementat în Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor confiscarea de la o a treia parte. Legiuitorul a fost atât de îngăduitor la vremea respectivă încât a permis procurorului să meargă şi să instituie măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării bunurilor unor persoane care nu sunt trimise în judecată, dar în legătură cu care poate să administreze probatoriul că acestea au fost înstrăinate de persoane care au săvârşit infracţiuni de spălare a banilor şi au depozitat aceste bunuri pe numele unei terţe persoane. Din păcate, măsura a fost foarte puţin folosită. Aveam instituţia confiscării reglementată la articolul 118, avem confiscarea de la a treia parte prevăzută în Legea 656, dar ne lipsea această bucată”, a mai declarat procurorul şef al DIICOT.

Bica a adăugat că, la acest moment, procurorii şi judecătorii dispun de toate instrumentele necesare atunci când se descoperă săvârşirea unei infracţiuni care a produs importante resurse financiare ilicite.

„Procurorul poate să urmărească bunurile, banii şi alte lucruri care au fost obţinute din activitatea infracţională indiferent în mâinile cui s-ar afla. Să venim să spunem că legal nu putem face acest lucru ar fi doar o scuză pentru neadministrarea tuturor probelor”, a mai arătat Bica.

UPDATE Laura Codruţa Kovesi a mai precizat în cadrul conferinţei „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?” că se fac cercetări privind scurgerile de informaţii din dosarul în care Ioan Oltean a fost pus sub învinuire pentru favorizarea infractorului, iar cei care au divulgat date despre percheziţii vor fi identificaţi şi traşi la răspundere penală.

Kovesi a mai spus că scurgerea de informaţii din ancheta care-l viza pe Oltean este un caz extrem de grav şi că speră să nu mai existe astfel de situaţii la nivelul DNA.

Procurorul şef al DNA a precizat că nu poate oferi detalii suplimentare, dar a arătat că ancheta este în curs şi că vor fi identificaţi şi traşi la răspundere autorii scurgerilor de informaţii.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, pe 12 septembrie, că a început urmărirea penală faţă de Ioan Oltean, preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, vicepreşedinte şi fost secretar general al partidului, pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată şi pentru favorizarea infractorului.

UPDATE Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat luni că trebuie schimbată mentalitatea pe care o au anchetatorii în materia confiscării extinse, precizând că procurorii trebuie să fie mai curajoşi privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi a mai precizat că şi în România cercetarea penală şi investigarea financiară, în special, în cazul infracţiunilor financiare trebuie să se afle pe acelaşi plan ca importanţă şi preocupare.

Niţu a susţinut că trebuie să se reuşească găsirea unui punct de echilibru în ceea ce priveşte confiscările, aşa cum s-a găsit şi în materia combaterii corupţiei sau a conflictelor de interese.

„Trebuie să ne schimbăm mentalitatea, trebuie să găsim acele mijloace legale prin care cei care încalcă lege să simtă inclusiv tragerea la răspunderea pecuniară, să nu-i lăsăm să beneficieze de rezultatele financiare ale activităţii infracţionale. Am susţinut constant că trebuie ca şi colegii noştri să fie mai curajoşi în ceea ce priveşte aplicarea confiscării extinse”, a mai spus Niţu.

Acesta a arătat că atunci când se referă la schimbarea mentalităţii se gândeşte la faptul că generaţiile noi de magistraţi care au absolvit Dreptul după anul 1991 şi care au studiat Constituţia modificată la acea vreme au fost învăţaţi că prezumţia la care se referă legea fundamentală a statului ar fi imbatabilă.

Niţu a arătat că această prezumţie poate fi răsturnată cu probe şi că legea prin care este reglementată confiscarea extinsă trebuie aplicată în cei mai buni şi corecţi parametri.

Procurorul general al României a precizat că în acest sens a purtat deja discuţii prin videoconferinţă cu procurori ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi de pe lângă tribunale, solicitându-le acestora să spună dacă au cauze în care aplică confiscarea extinsă şi dacă sunt nelămuriri sau întrebări în legătură cu această procedură.

La conferinţa internaţională „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?”, Kovesi a spus că pentru a realiza scopul legii penale este esenţial ca infractorii să nu beneficieze de profiturile obţinute, precizând că numai prin confiscarea acestor sume persoanele tentate să săvârşească infracţiuni sunt descurajate de la astfel de fapte.

Procurorul şef al DNA a precizat că într-un studiu realizat într-un stat european se arată că infractorii acceptă mai uşor să stea în închisoare decât să piardă bunurile dobândite ilicit.

„Un sistem eficient de recuperare a bunurilor contribuie, în acelaşi timp, la creşterea încrederii publicului în justiţie, din această perspectivă fiind important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. În plus, sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă”, a mai spus Kovesi.

Procurorul a subliniat că instituţia pe care o conduce are ca prioritate creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, acesta fiind şi un obiectiv asumat de statul român prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, în cadrul măsurilor care vizează combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penale. 

Totodată, acest obiectiv se regăseşte şi în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Procurorul şef al DNA a mai arătat că din analizele Oficiului de Recuperare a Creanţelor din Ministerul Justiţiei rezultă că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penale.

Kovesi: Executarea hotărârii judecătoreşti se realizează în mod sporadic

Kovesi a mai precizat că, din cauza cadrului legal restrictiv, atunci când se dispune confiscarea unor sume provenite din infracţiuni, executarea efectivă a hotărârii judecătoreşti se realizează în mod sporadic.

Procurorul şef al DNA a mai spus că proprietatea acestor bunuri dobândite ilicit este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.

„În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie - în cursul anului 2012 dispunând confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 de euro - este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni”, a mai spus Kovesi.

Ea a subliniat că DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, precizând că în acest an Curtea Supremă a pronunţat o soluţie definitivă în cazul unor bunuri imobile aparţinând unor persoane trimise în judecată pentru corupţie.

În DNA ar trebui să existe o structură specializată de investigaţii finamciare

Kovesi a mai spus că în cadrul DNA trebuie să existe o structură specializată de investigaţii financiare, complementară celor care realizează urmărirea penală pentru fapte de corupţie şi care să realizeze profilul financiar al persoanei cercetate.

„O asemenea structură poate avea rolul unui proiect pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcţie de eficienţa ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală”, a precizat Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a adăugat că, în acest sens, i-a propus ministrului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de poliţişti în cadrul Direcţiei.

În ceea ce priveşte costurile pe care le presupune această măsură, Kovesi a precizat că ele ar fi acoperite în timp din veniturile suplimentare aduse la buget prin confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.

La conferinţa „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?” sunt prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.

În cadrul conferinţei se discută, printre altele, despre procedura de confiscare extinsă în ţări europene şi în Statele Unite ale Americii, planurile parchetelor şi Guvernului de a utiliza procedura confiscării extinse şi stadiul propunerii de Directivă privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.