Cum s-a văzut cazul Ditrău în Ungaria? „Un Ditrău fără migranţi“ - mesajul Budapestei în Ardeal

Manipulare à la Budapesta: fotografia cu care presa guvernamentală din Ungaria a ilustrat cazul Ditrău (sursa: Daily News Hungary).

În acest material vom prezenta, pe larg, cele mai importante luări de poziţii ale presei din Ungaria, faţă de mult mediatizatul caz Ditrău. Scopul acestui material este de a scoate în evidenţă două lucruri. Primul: presa din Budapesta, mai ales cea guvernamentală, a avut un mesaj clar, politic şi coerent despre cazul din România.

Al doilea: presa maghiară din Transilvania este, astăzi, aproape complet subordonată intereselor guvernului Orban, care o finanţează copios şi care cere, în schimb, loialitate maximă.

Expunerea populaţiei maghiare din România, în special din judeţele Harghita – Covasna, aproape exclusiv la media oficială din Ungaria, pe fondul subordonării presei din Transilvania de către Budapesta, este un fenomen care produce efecte de tipul cazului Ditrău, dar nu numai.

• Cum a relatat presa locală cazul Ditrău

Cei doi brutari srilankezi, Welgamage Don Prasanna Piumal – 22 ani şi Amarashinga Archchilag Mahinda – 48 ani (unul budist şi celălalt catolic), angajaţi legal la “Ditrói Pékség“/Brutăria Ditrău, au sosit în localitatea harghiteană Ditrău/Gyergyóditró (15.01.2020), iar vestea că „migranţii s-au stabilit în localitate“ s-a răspândit rapid şi unii localnici au început să demonstreze, în timp ce alţii au cerut boicotarea activităţii brutăriei.

S-a scris mult despre acest subiect, a fost capul de afiş. În data de 27.01.2020, portalul românesc de limbă maghiară Maszol.ro titra „Migranţii ne iau pâinea – locuitorii din Ditrău se revoltă împotriva a doi brutari din Sri Lanka“, Farkas Ferencz Endre fiind autorul articolului. Farkas Ferencz Endre (foto dreapta), primul care a scris despre asta în Maszol.ro, este activist din Miercurea Ciuc, responsabil cu activităţile culturale şi profesor în cadrul Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi din Moldova/ Moldvai Csángómagyarok Szövetsége şi preşedinte al Asociaţiei de colecţii sportive din Bazinul Carpatic/Kárpát-Medencei Sportgyűjtemény Egyesület.

În social media, au apărut imediat comentarii, respectiv pe pagina grupului Facebook “Migránsmentes Ditrót akarunk “/Vrem un Ditrău fără migranţi (27.01.2020), în discuţiile de pe parcursul a două zile, s-a făcut referire chiar la “lichidarea străinilor“, proferându-se ameninţări naţionaliste şi rasiste la adresa angajaţilor srilankezi şi a proprietarilor brutăriei. De asemenea, pe platforma de multisharing, Youtube, au fost postate numeroase materiale video cu secvenţe de la întâlnirile localnicilor din Ditrău cu reprezentanţii locali.

Întrucât situaţia s-a agravat, reprezentanţii conducerii brutăriei - patronul firmei AGM Eco Corporate SRL, care administrează brutăria din Ditrău, Köllő Csaba şi patroana brutăriei din Ditrău, Köllő Katalin - au decis să-i mute pe cei doi bărbaţi într-un oraş din apropiere, Lăzarea, ulterior, i-au mutat la Gheorghieni. Pe data de 28.01.2020, Maszol.ro relata că viitorul celor doi brutari este încă incert, deoarece preotul capelan romano-catolic din localitate, Bíró Károly, a devenit portavocea protestatarilor şi a organizat (29.01.2020) o demonstraţie împotriva “străinilor“ la care au participat circa 150-200 de localnici. După demonstraţie, preotul a chemat participanţii în biserică, unde, după slujbă, a ţinut un discurs exortativ privind “soarta secuilor şi dificultăţile cu care s-au confruntat aceştia în trecut şi în prezent“, precum şi despre “pericolele venirii străinilor“, apoi preotul a condus protestatarii în faţa Primăriei.

Preotului din Ditrău i s-a alăturat călugărul franciscan, Csaba Bojte, scriitor şi activist social din Cluj-Napoca, care a înfiinţat Fundaţia Sfântul Francisc din Deva, care a declarat pentru Marosvásárhelyi Rádió/Radio Târgu Mureş (30.01.2020), că preotul din Ditrău reprezintă comunitatea (deşi au fost circa 150 de protestatari, din cei 5000 de locuitori pe care îi are localitatea Ditrău), care nu poate fi obligată să accepte ca doi srilankezi să trăiască printre ei, fără ca aceştia să fie în prealabil prezentaţi comunităţii.

Arhiepiscopul romano-catolic pensionar al Arhidiecezei de Alba Iulia, György Miklós Jakubinyi, într-un comunicat (31.01.2020), a condamnat pe un ton neobişnuit de dur evenimentele de la Ditrău şi mai ales, rolul avut în acest caz de către preotul Bíró Károly, menţionând că acesta s-a implicat într-un conflict ce excede competenţelor asumate, iar punctul său de vedere nu coincide cu poziţia Bisericii Catolice.

În data de 01.02.2020, în incinta Căminului cultural din Ditrău, la iniţiativa Primăriei, a avut loc adunarea populară, unde au participat peste 300 de persoane, inclusiv jurnalişti, purtându-se discuţii pe marginea acestui caz. Primarul, Puskás Elemér, rudă cu tatăl unuia dintre patronii brutăriei, încercând să joace rolul de mediator în acest caz, nu a reuşit să-i convingă pe participanţi că prezenţa celor doi srilankezi nu va periclita cultura comunităţii secuieşti din localitate. Reclamaţiile participanţilor au vizat, printre altele: neprezentarea la adunare a patronului Köllő Csaba, expunerea opiniei firmei prin intermediul unei scrisori, omiterea unei consultări prealabile cu localnicii privind angajarea celor doi srilankezi, etc. În această  scrisoare, conducerea brutăriei a anunţat mutarea celor doi srilankezi la secţia de patiserie, pentru a nu avea legătură directă cu fabricarea pâinii.

La adunarea populară (01.02.2020) a participat şi deputatul UDMR de Harghita, Bende Sandor, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, care a declarat (28.01.2019) că deficitul de forţă de muncă este o problemă gravă în regiune, iar, ulterior adunării populare (03.02.2020), a specificat că întâlnirea nu a avut ca subiect rasismul, iar întregul caz pare “un conflict între proprietarii fabricii şi localnici“.

Intenţia de scoatere a srilankezilor de pe linia de producţie a pâinii a dus la autosesizarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării/CNCD, însă, ulterior, întrucât conducerea brutăriei şi-a retras această decizie, preşedintele CNCD, Asztalos Csaba, jurist şi politician maghiar, fost membru UDMR, până în 2013, a declarat pentru Átlátszó Erdély - un proiect de jurnalism de investigaţii publicat de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet“, cu sediul în Cluj - că plângerile au fost redirecţionate către Inspectoratul Poliţiei Judeţene Harghita, care a deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, iar acestea vor fi înaintate către CNCD, doar dacă în acest caz nu se va demara urmărirea penală. De asemenea, cazul a ajuns şi în atenţia Avocatului Poporului (01.02.2020).

Peste 1.800 de locuitori din Ditrău au redactat o scrisoare deschisă (11.02.2020), adresată proprietarilor brutărie, primarului şi Consiliului Local, în care au prezentat revendicările de la adunarea populară (01.02.2020). Într-un videoreportaj, postat de Átlátszó Erdély (04.02.2020), patroana brutăriei, Köllő Katalin, a răspuns unor întrebări evidenţiate în cadrul adunării populare şi a respins toate acuzaţiile de conflict de muncă, inclusiv ideea de a-şi cere scuze comunităţii pentru acest incident.

Ambasada Sri Lanka la Bucureşti a contactat reprezentanţii brutăriei pentru a verifica mediul de lucru şi condiţiile de viaţă ale celor doi srilankezi şi pentru a le oferi asistenţă consulară. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru a solicitat efectuarea de controale la această brutărie, declarând: “Ceea ce mă surprinde este atitudinea comunităţii locale faţă de faptul că două persoane străine vor să lucreze aici. Poate uită că mulţi români lucrează peste hotare şi ar putea fi în situaţia de a fi trataţi la fel“.

• Ce a urmat? Reacţii ale organizaţiilor maghiare din România 

Bíró Károly, preotul capelan din Ditrau, portavocea protestatarilor, vorbind în faţa localnicilor şi a presei (Sursa : atlasz.ro)

În data de 05.02.2020, Alianţa Maghiară din Transilvania/AMT (formată în urma alierii, din ianuarie 2020, dintre Partidul Popular Maghiar din Transilvania/PPMT şi Partidul Civic Maghiar/PCM) a emis un comunicat, semnat de preşedintele PPMT, István Csomortányi şi preşedintele PCM, János Mezei (comunicat transmis Agenţiei Ungare de Ştiri/MTI), prin care s-a luat apărarea locuitorilor din Ditrău, pe fondul acuzelor de xenofobie. Potrivit AMT, “evenimentele din Ditrău confirmă faptul că o mare parte din elita politică românească şi mass media din România utilizează, în mod constant, un dublu standard faţă de comunitatea maghiară din Transilvania“. AMT consideră drept “ruşinos faptul că locuitorii din Ditrău au fost atacaţi prin declaraţiile, atât ale purtătorului de cuvânt al UDMR, Csilla Hegedüs, cât şi  ale europarlamentarilor Gyula Winkler şi Lorant Vinze. De asemenea, AMT a fost de părere că preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, ar trebui să demisioneze din funcţie, imputându-i-se declaraţiile potrivit cărora la baza evenimentelor din Ditrău s-ar afla retorica anti-migraţie a Guvernului ungar. De asemenea, AMT a criticat şi declaraţiile lui Kelemen Hunor, pentru afirmaţiile în care consideră că o parte a comunităţii din Ditrău este vinovată de cele întâmplate. În concluzie, AMT a afirmat că “situaţia de la Ditrău a fost o consecinţă a tensiunilor interne dintre populaţie şi proprietarul fabricii de pâine, respectiv un rezultat al experienţelor negative pe care comunitatea locală le-a avut cu Statul român“.

UDMR a emis un comunicat (30.01.2020), preluat de Kolozsvári Rádió şi portalul Transindex.ro, în care se menţiona că “este inacceptabilă incitarea la ură împotriva altor persoane sau grupuri de persoane din cauza culorii pielii lor sau pentru că vorbesc o altă limbă“. Ulterior, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a nuanţat şi a declarat pentru RFI România (14.02.2020) că în cazul Ditrău “e o problemă extrem de delicată, inacceptabilă şi nu trebuie stigmatizată întreaga comunitate“. Referitor la unele opinii potrivit cărora localnicii din Ditrău sunt influenţaţi de politica anti-migraţie a Guvernului ungar, Kelemen Hunor a declarat: „Să arunci responsabilitatea în altă parte este forma cea mai uşoară de a scăpa de responsabilitate. Până la urmă, vorbim de România: autorităţile româneşti, instituţiile statului român, clasa politică, toţi sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplă în această ţară şi în comunitatea maghiară“.

Eckstein-Kovács Péter, fost senator UDMR, s-a alertat, strategic, şi a scris pe pagina sa de Facebook: “Va fi dificil să găseşti sprijin pentru drepturile minoritare în Europa, printr-un exemplu discriminatoriu, prejudiciabil“ din regiunea secuiască a Transilvaniei.

Loránt Vincze, europarlamentar UDMR şi preşedinte al Uniunii Federative a Minorităţilor Naţionale Europene/FUEN, a prezentat succint cazul Ditrău (05.02.2020), anunţând că situaţia s-a ameliorat şi a declarat că va prezenta propuneri legislative Comisiei Europene, în cadrul Minority SafePack sau a Iniţiativei Europene pentru Protecţia Minorităţilor. El a învinovăţit, în mare parte, proprietarii firmei, care “nu au informat locuitorii despre sosirea celor doi străini“, ca şi cum acest lucru ar fi soluţionat problema.

Markó Béla, fost preşedinte al UDMR, a declarat (31.01.2020): “Politicienii români şi ungari au voie să ne sperie zi şi noapte, în principal cei din Ungaria şi nu fac niciun efort să explice comunităţii noastre că este doar un SF politic. Este neplăcut să auzim prelegeri despre lipsa noastră de toleranţă la Televiziunea română, dar de data asta chiar aşa a fost. Am greşit. Nu se ştie sigur dacă acesta este sfârşitul tulburărilor din Ditrău, deoarece nu văd politicienii locali ai UDMR să ia o poziţie suficient de fermă în această privinţă. Până la urmă este aproape imposibil să admitem deschis că ştirile pe care le auzim de la pe postul de televiziune nu sunt altceva decât un produs politic, deoarece, în prezent, UDMR este o filială a Fidesz. UDMR a fost cumpărat“.

• Cum au reacţionat jurnaliştii maghiari?

Átlátszó Erdély, publicată de către Asociaţia “Atlatszo Erdely Egyesulet“ (fondatori: Zoltán Egyed Ufó, Zoltán Sipos, Tünde Szabó) din sfera jurnalismului independent, de investigaţie, a reflectat cazul în registru neutru, dar şi negativ.

Sipos Zoltán, jurnalist, fondator al Átlátszó Erdély, sub titlul “Furia anti-migranţi din Ditrău se pliază pe cel mai clasic tip de exploatare“ (04.02.2020), a subliniat că în acest caz există o miză mare, respectiv “percepţia creată nu doar despre locuitorii din Ditrău, ci din întregul <Ţinut Secuiesc> şi, implicit, despre comunitatea maghiară din Transilvania“.

Kiss Tamas, sociolog cercetător, şi Toro Tibor, politolog cercetător, într-un material “Despre cazul Ditrău“,  (07.02.2020) au făcut următoarele aprecieri: “Este ofensator şi inacceptabil că în media româneşti se desfăşoară o campanie împotriva maghiarilor din Transilvania“. “Nu trebuie uitat că situaţia din Ditrău este, din păcate, simptomatică pentru întreaga comunitate maghiară din Transilvania“. “Trebuie să recunoaştem că a fost doar o chestiune de timp până ca aceste probleme să fie scoase la lumină sub această formă şi inserate în mass-media româneşti“. “În ultimii ani, o serie de studii extinse au evidenţiat un fenomen ciudat la prima vedere, că maghiarii din Transilvania prezintă niveluri de xenofobie mult mai mari decât în România şi Ungaria“. “Xenofobia maghiarilor din Transilvania nu este xenofobia minorităţii, ci xenofobia majorităţii“. “Este de remarcat că această campanie din media româneşti privind cazul Ditrău nu ţinteşte rasismul românesc, ci minoritatea maghiară“.

De asemenea, portalul ungar de ştiri, Azonnali.hu, a fost înfiinţat de Peter Ungar, deputat liberal (LMP MP ) de la Budapesta a publicat două articole de opinie, cu două viziuni diferite asupra cazului Ditrău.

Peter Techet - specializat în cercetări sociale contemporane, revizuirea dreptului public, relaţii internaţionale, un conservator moderat care a scris o vreme în publicaţii apropiate regimului Orban Viktor –, sub titlul “De ce naţionalismul scoţian este mai de succes decât cel secuiesc?“ (30.01.2020), a prezentat un paralelism între naţionalismul din Scoţia şi cel secuiesc, menţionând că: “Ei nu vor să le ia pâinea secuilor, vor să le facă pâine. Poate că, dacă ar fi lăsaţi să rămână, după zeci de ani, vor deveni parte a comunităţii, însă naţionalismul secuiesc nu este incluziv şi nici progresist“, “naţionalismul secuilor reflectă o gândire tribală“. “Un asemenea naţionalism etnic incluziv nu poate aborda societatea românească şi nici nu-şi poate crea o imagine pozitivă despre sine, aspect de care multe mişcări separatiste vest-europene se bucură în cadrul spectrului politic de stânga“.

Gergely Előd Gellért, maghiar din Harghita, sub titlul “Să fie brutari în Ţinutul Secuiesc politicienii pro-migranţi“ (30.01.2020), s-a aliniat poziţiei locuitorilor din Ditrău, menţionând că ceea ce s-a întâmplat acolo are la bază “o problemă deja existentă“, susţinând că “«Ţinutul Secuiesc» este o comunitate închisă, dar tolerantă, în care se poate întâmpla cu uşurinţă ca cineva, dintr-un sat vecin, să rămână un străin pentru tot restul vieţii“. “Secuii pot face excepţii, însă niciodată nu vor tolera migraţia în masă, asta din cauza experienţelor din trecut“, scrie Gergely. “Ei nu sunt xenofobi sau rasişti, însă trebuie să se teamă de cei doi srilankezi, pentru că nu peste multă vreme, după ei ar putea veni încă un srilankez şi patru nepalezi care să se angajeze la Ditrău“ (după cum a sugerat patronul brutăriei), “şi totul cât se poate de legal“, scrie Gergely.

Ferenc Ercsey-Ravasz, scrie articole pentru publicaţia Szabadság din Cluj-Napoca, sub titlul “Washington, Londra, Budapesta, Ditrău“ (31.01.2020) a descris “viaţa bizară“ din acele regiuni din Transilvania, în care  maghiarii reprezintă o majoritate: “Ei par că locuiesc şi muncesc în România (cea mai mare parte, care nu sunt plecaţi în străinătate), dar imediat ce închid uşa în spatele lor, ei trăiesc în Ungaria“. “Centrul de orientare şi gândire publică este Budapesta, iar informaţiile le obţin aproape exclusiv din mass media ungare“ (ceea ce înseamnă propagandă non-stop din partea Guvernului ungar privind situaţia îngrozitoare pe care migranţii au creat-o în Europa de Vest). În concluzie, jurnalistul arată că : “Cei care plantează idei în mintea oamenilor au o responsabilitate, deoarece o idee bine plantată, în special frica (indiferent dacă are o bază raţională sau nu) va avea efect pentru o perioadă foarte lungă de timp, adică mult timp după ascensiunea şi căderea unui anumit politician. În Washington, Londra, Budapesta şi Ditrău“.

Televiziunea maghiară din Transilvania/ Erdélyi Magyar Televízió a relatat lapidar izbucnirea incidentului, sub titlul “Két péktől félnek Ditróban“/În Ditrău le este frică de doi brutari (28.01.2020).

• Cum a prezentat Budapesta cazul Ditrău? Evaluare cantitativă a reflectărilor în media ungare

O analiză a fluxului agregatoarelor ungare de ştiri Hírkereső şi Hírstart, din perioada 27.01 – 07.02.2020, arată că, începând chiar din prima zi de la semnalarea în presa românească a cazului Ditrău, sursele ungare au preluat subiectul şi l-au mediatizat intensiv. În perioada 27.01 – 07.02.2020, în presa ungară au fost identificate 114 de articole, cu titluri asociate cazului Ditrău. Momentele de maximă vizibilitate pentru acest subiect au fost zilele: 29.01.2020 - 19 articole; 03.02.2020 - 18 articole; 31.01.2020 - 17 articole. De asemenea, s-a mai remarcat şi intervalul 28-30.01.2020, cu o medie de 11 articole.

Analiza ştirilor din această perioadă a evidenţiat şi un top al surselor, în funcţie de numărul de articole diseminate pe acest subiect: 444.hu – 15 articole; maszol.ro – 13 articole; 168ora.hu – 12 articole; azonnali.hu – 8 articole; hvg.hu – 8 articole; nepszava.hu – 7 articole; index.hu – 6 articole; varosikurir.hu – 5 articole; merce.hu – 4 articole;  zsurpubi.hu – 4 articole;  propeller.hu – 3 articole; szekelyhon.ro – 3 articole; erdely.ma, hirklikk.hu, kronikaonline.ro, magyarnarancs.hu, mandiner.hu, transindex.ro – cu câte 2 articole; 24.hu, atlatszo.ro, blikk.hu, dailynewshungary.com, debreceninap.hu, estiujsag.hu, ezalenyeg.hu, foter.ro, gondola.hu, hirado.hu, hungarytoday.hu, magyarhang.org, napi.hu, klubradio.hu – cu câte 1 articol.

Au fost identificate în spaţiul public 93 de articole de pe sursele ungare (inclusiv preluări) şi 21 de articole de pe sursele româneşti, ponderea majoră având-o articolele scrise în limba maghiară – 111 de articole.

Reţine atenţia faptul că 43 de articole au fost elaborate de surse ungare care se încadrează în spectrul liberalismului de stânga, având preocupări empatice cu domeniul social; 21 de articole au provenit din surse pro-UDMR/FIDESZ; 4 articole din surse ungare ale radicalismului naţionalist de dreapta; 2 articole ale unor surse ungare pro-guvernamentale şi 2 articole ale unor surse ungare anti-guvernamentale.

În privinţa ponderii articolelor promovate pe categorii de surse, portalurile (cu cea mai mare deschidere la public) s-au situat pe primul loc, cu 59 de articole, urmate de publicaţiile săptămânale – 22 de articole, cotidiene – 14 articole, site-uri de ştiri - 10 articole, surse din domeniile: social, cultural, politic – 2 articole şi câte un articol provenind de la surse din categoria: redacţie de agenţie de ştiri, tabloid, post radio online, de investigaţii. Majoritatea articolelor au redat cazul sau l-au comentat în registru negativ – 112 articole, iar în registru neutru – 2 articole.

De asemenea, s-au evidenţiat 9 titluri de impact social, care au fost preluate concomitent de cele două agregatoare ungare de ştiri:

• “Elköltöztek a lemigránsozott pékek Gyergyóditróról“/Cei doi brutari migranţi s-au mutat din Ditrău, hvg.hu/28.01.2020 ;
• “A migráns-inváziótól rettegő társaság elüldözte Gyergyóditróból a két Srí Lanka-i péket“/De teama invaziei migranţilor, cei doi brutari din Sri Lanka au fost mutaţi de firmă în afara localităţii Ditrău, 168ora.hu/29.01.2020;
• “A gyergyóditrói pékség nem hajlandó elküldeni a két Srí Lanka-i péket“/Brutăria din Ditrău refuză să trimită cei doi brutari din Sri Lanka, 444.hu/02.02.2020;
• „<Nem engedünk a gyűlöletnek> - A gyergyóditrói pékség kiáll a Srí Lanka-i pékek mellett/Nu permitem ura“ – Brutăria din Ditrău susţine brutarii din Sri Lanka, zsurpubi.hu/03.02.2020;
• “Biztonságban vagytok? – kérdezte a gyergyóditrói Srí Lanka-i pékek otthon maradt családja“/Sunteţi în siguranţă? – i-au întrebat pe brutari familiile lor din Sri Lanka, azonnali.hu/03.02.2020;
• “Kenyeret mindenkinek! – Hozzászólás a gyergyóditrói migránspánikhoz“/Pâine pentru toată lumea – Comentariu privind panica de migranţi din Ditrău, merce.hu/03.02.2020;
• “Gyergyóditró, Gyöngyöspata és Luton“/Ditrău (RO), Gyöngyöspata (HU) şi Luton (UK) (Gyöngyöspata este un oraş în districtul Gyöngyös, judeţul Heves, Ungaria, cu o minoritate de ţigani de peste 11%), merce.hu/07.02.2020;
• “Gyergyóditrói polgármester: A magyar közmédiából a migránsellenesség jön át“/Primarul din Ditrău: ideile anti-migranţi vin din media publice ungare, hvg.hu/31.01.2020;
• “Katolikus pap uszít két Sri Lanka-i pék ellen Gyergyóditróban“/Preot catolic incită împotriva a doi brutari srilankezi din Ditrău, hirklikk.hu/30.01.2020;

În funcţie de conţinut, se pot trage următoarele concluzii:

• Presa guvernamentală, aproape fără excepţie, prin fotografii şi text, transmite mesajul că problematica trebuie pusă în contextul pericolului emigraţiei care ameninţă Europa şi, mai concret, ameninţă stabilitatea micilor comunităţi care trăiesc confortabil în izolarea lor ancestrală;
• Presa guvernamentală a fost de multe ori reticentă, ezitantă între a evita cazul sau a-l prezenta în culori favorabile comunităţii din Ditrău şi nefavorabile, fireşte, României sau presei româneşti. Dincolo de ameninţarea globală a fenomenului migraţionist, conflictul din Ditrău este prezentat mai degrabă ca unul „social/economic“, nu rasial sau politic; este evident o tentativă de inocentare a comunităţii locale maghiare şi accentuare a unei dimensiuni de tip socio-economic – „străinii care iau locurile de muncă localnicilor“ etc.;
• De remarcat că unele surse ungare pro-guvernamentale, pentru a nu fi, probabil, obligate să intre în substanţa discuţiei, s-au limitat la preluarea selectivă a unor colaje din presa românească: hungarytoday.hu: “Two Sri Lankan Bakers Employed in Gyergyóditró Causes Anti-migration Uproar“/ Doi brutari srilankezi din Ditrău generează animozităţi anti-migraţie (06.01.2020); hirado.hu, redacţia în limba română a agenţiei ungare de ştiri – MTI, :“Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) ia apărarea locuitorilor din Ditrău“ (05.02.2020).
• E interesant de semnalat că chiar şi presa „liberală“ din Ungaria tinde, de multe ori, să ia apărarea comunităţii maghiare din Ditrău şi să acuze autorităţile/presa din România că ar utiliza cazul pe un diapazon anti-maghiar;
• E de subliniat şi alt aspect. Unele publicaţii „liberale“ sau neafiliate guvernului de la Budapesta folosesc acest prilej pentru a marca puncte politice interne: pun extremismul reacţiei maghiare din Ditrău pe seama propagandei guvernului Orban care ar fi vinovată de denaturarea atitudinii şi sentimentelor maghiarilor din Transilvania. Vom puncta aceste cazuri mai jos.

• Budapesta reacţionează diferit, în funcţie de legăturile cu guvernul Orban

Este de remarcat că au existat şi articole ale presei din Ungaria care fac explicit trimitere la influenţe străine în acest caz, respectiv propaganda partidului de guvernământ de la Budapesta:

• zsurpubi.hu (din spectrul radicalismului naţionalist de dreapta): “A határon túl is terjed a fideszes agypusztítás“/Spălarea creierului de către Fidesz se răspândeşte dincolo de graniţe (28.01.2020); “Ide vezet Orbánék határtalan gyűlöletkeltése“/La asta duce ura fără margini a lui Orbán (29.01.2020);
• varosikurir.hu: “Orbán gyűlöletpolitikája már Erdélyben is tarol“/Politica urii a lui Orbán este deja în Ardeal (29.01.2020);
• 444.hu: “A migránsellenes őrjöngéssel sikerült elüldözni Gyergyóditróból a két Srí Lanka-i péket“/Frenezia anti-migranţi a reuşit să-i scoată pe cei doi brutari srilankezi din Ditrău (28.01.2020);
• 444.hu: “Legyen vége az uszításnak! Sajnálatos, hogy egyesek összekeverték a migrációt a vendégmunkával“/Să înceteze instigarea! Din nefericire, unii au confundat muncitorii invitaţi cu migranţii (29.01.2020);
• nepszava.hu (din spectrul social democrat de stânga): “Gyűlöletexport egy percben: két Srí Lanka-i migránspék tartja lázban Gyergyóditrót és a nemzetközi médiát“/Export de ură într-un minut: doi brutari migranţi din Sri Lanka au intrat în atenţia Ditrăului şi a media internaţionale (31.01.2020);

• A cui este media maghiară din Transilvania? Este, practic, dependentă de guvernul Orban...

Premierul Viktor Orban arătând harta „Ungariei Mari“ care tronează în biroul său.

În final, trebuie să remarcăm o ultimă chestiune relevată de cazul pe care l-am prezentat aici, respectiv condiţia presei de limbă maghiară din România (Transilvania).

Să reamintim o serie de fapt. Într-un articol publicat de Átlátszó Erdély (23.04.2019), s-a anunţat că Guvernul ungar a oferit (20.03.2019) o finanţare în valoare de 6 milioane de euro (1,9 miliarde de forinţi) pentru Erdélyi Médiatér Egyesület/Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan/ASMT. Potrivit jurnaliştilor de investigaţii, construcţia pe verticală şi orizontală a media de limbă maghiară durează de un an şi totuşi realizările de pe urma finanţării nu se observă. Conform Hotărârii de guvern 1148/2019. (III. 20.) finanţarea a fost acordată „cu scopul sprijinirii mass media de limbă maghiară din Bazinul Carpatic“, urmând ca asociaţia să primească banii în două tranşe, respectiv câte 950 de milioane de forinţi prin Fondul Bethlen Gábor, fond care se ocupă cu finanţarea comunităţilor maghiare de peste hotare.

Potrivit Átlátszó Erdély, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan este o entitate obscură, înfiinţată în 2013, cu sediul în Sălard, judeţul Bihor, care a ajuns în centrul atenţiei, în decembrie 2017, când a fost finanţată de Guvernul ungar cu suma de 4,5 milioane de euro (1,45 miliarde de forinţi). Ulterior, ASMT a început să intre în acţionaritatul diverselor firme, edituri, posturi de radio sau a deţinătorilor de licenţe de televiziune locală.

Cazul nu este singular, ci parte a unui efort mai amplu derulat de guvernul de la Budapesta. Practic, în prezent, media maghiară din Transilvania este dependentă de finanţarea oferită de Guvernul Orban, iar unii observatori independenţi se îndoiesc că “o asemenea mărinimie survine în mod necondiţionat“.

ASMT deţine site-ul Főtér.ro şi, la momentul în care primea prima tranşă din aceşti bani, a salvat de la faliment cea mai mare companie media maghiară din Transilvania, Udvarhelyi Híradó SRL, care editează următoarele entităţi media maghiare: cotidienele Udvarhelyi Hiradó, Csíki Hírlap, Gyergyói Hírlap (judeţul Harghita), Vásárhelyi Hírlap (judeţul Mureş), săptămânalul Erdélyi Napló şi site-ul szekelyhon.ro.

De asemenea, Udvarhelyi Híradó SRL se află (din 2011) în portofoliul unei alte organizaţii din Ungaria, Határok Nélkül a Magyar Sajtóért Alapítvány/Fundaţia pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, controlată de Simicska Lajos până când a rupt relaţiile cu Orban.

Sociologul maghiar de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Tamás Kiss a publicat un studiu (iunie 2018), intitulat “Media Consumption and the Hungarian-Language Media in Transylvania“/Consumul de Media şi Media de limbă maghiară din Transilvania, în care a semnalat următoarele: “Un fenomen relativ nou este concentrarea media maghiare în mâinile unor actori economici conectaţi cu aripa de dreapta a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán. Cel mai important jucător de pe piaţă este Fundaţia pentru Presa Maghiară Fără Frontiere, care deţine patru cotidiene locale şi cel cel mai important portal web de limbă maghiară szekelyhon.ro împreună cu singurul cotidian naţional în limba maghiară, care a supravieţuit pe piaţă, Krónika“.

Astfel, ASMT nu a făcut decât să accelereze procesul de asimilare a entităţilor media maghiare de către entităţi asociate partidului Fidesz, astfel încât, media maghiare au ieşit de sub sub controlul UDMR şi au intrat sub controlul Fidesz, aşadar cei mai mulţi maghiari consumă ştiri al căror conţinut provine din Ungaria.

În context, Tamás Kiss a concluzionat: “Consumul de presă şi integrarea maghiarilor transilvăneni în spaţiul mediatic transnaţional de limbă maghiară este unul dintre cele mai importante mijloace instituţionale în vederea unificării virtuale a maghiarilor din întreaga lume“.

În aceeaşi ordine de idei, viziunea izolaţionistă, naţionalistă şi anti-migraţie a Budapestei se propagă pe teritoriul României prin intermediul spaţiului mediatic de limbă maghiară din România - cu consecinţe pe termen lung, maghiarii din România devenind ostaticii unui peisaj mediatic monopolist.

Analiză realizată de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.