Avem de plătit despăgubiri de 10.000 de euro plus cheltuieli de judecată de aproape 2.000, în solidar, către un anume Mircea Cotoroş, cândva trimisul lui Sebastian Ghiţă la Bruxelles şi care s-a considerat prejudiciat de faptul că numele lui apare în corespondenţă.

Ar fi primul proces pierdut de Societatea Academică din România în peste 20 de activitate şi este primul proces care mi-a fost intentat mie personal vreodată, în aproape 20 de ani de activitate jurnalistică, inclusiv în zona de investigare a corupţiei la nivel înalt. Desigur, vom contesta decizia pe toate căile legale disponibile. Până la o decizie definitivă a instanţei, articolele rămân pe loc*.

Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Admite în parte cererea. Obligă pârâţii la retragerea următoarelor articole publicate pe situ-l www.riscograma.ro : – cel din data de 25.01.2014, intitulat „ Dezvăluirile lui Guccifer : Şeful SRI ?tia de patru ani că firma lui Ghiţă « a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi » ” ; – cel din data de 28.01.2014, intitulat „Apăraţi-l pe Nelu Neacşu”. Obligă pârâţii la retragerea următoarelor articole publicate pe situ-l www.romanaicurat.ro : – cel din data de 27.01.2014, intitulat „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghiţă? ”; – cel din data de 25.06.2015, intitulat „Asocieri mai mult şi mai puţin secrete. Cine a protejat firmele lui Ghiţă şi Vlădescu în afacerile lor cu softurile pentru spitale ? (II) ”. Obliga pârâţii , în solidar, la plata către reclamant a sumei de 10.000 Euro, echivalent în lei la data plăţii, reprezentând daune morale. Obliga pârâţii, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 8.270,68 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în : taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat, cheltuielile de transport şi cazare pentru martorul Neacşu Nelu. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti ,secţia a IV-a civilă. Pronunţată azi, 13.02.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Reclamat în proces am fost şi eu, căruia mi s-a dispus ştergerea a altor două articole despre acelaşi subiect publicate anterior pe blogul meu, riscograma.ro.

Articolele de pe România Curată nu-mi aparţin şi nici nu lucram aici în momentul în care au fost publicate. Nu contează, dacă tot am preluat funcţia de coordonator editorial în decembrie 2017 să le şterg, au considerat reclamantul şi – iată – instanţa.

Între timp, iată o scurtă cronologie combinată a celor două litigii pe care Societatea Academică din România le are în prezent pe rol: unul este acesta – în care Mircea Cotoroş ne-a cerut să ştergem de pe internet articolele despre fostul director SRI, celălalt este unul în care noi cerusem instanţei să dispună SRI desecretizarea notelor trimise în cazul Hexi Pharma.

Procesul Hexi Pharma a început în 2017 şi a fost pasat ca un cartof fierbinte între Curtea de Apel şi Tribunal care şi-au declinat competenţa una în favoarea celeilalte. Conflictul de competenţă s-a tranşat la Înalta Curte, care a trimis cazul la Curtea de Apel – înregistrat pe 9 mai 2018.

Pe 7 iunie 2018, Tribunalul Bucureşti înregistrează acţiunea lui Cotoroş care cere ştergerea articolelor despre Maior şi Ghiţă.

Reclamantul argumentează că din cauza menţiunii în articol nu şi-a mai putut găsi loc de muncă. Nu spune o vorbă însă despre situaţia semnalată aici de consilierul USR Sector 3 Liviu Mălureanu pe 29 martie 2018: o atribuire dubioasă a unui contract de consultanţă.

O lume plină de coincidenţe (postare mai lungă dar interesantă)

Primăria Sector 3 face un audit cu firma Deloitte. Manager de proiect este un anumit Mircea Cotoroş. Câteva luni mai târziu, Primăria Sector 3 scoate la licitaţie un contract prin care să se arate dacă firma primăriei SD3 poate desfăşura servicii de salubritate mai eficient decât Rosal. Primul anunţ era pentru 10.000 lei fără TVA şi cerea ca firma să aibă cel puţin un contract similar derulat sau în derulare. Nu se prezintă nimeni. Se face un al 2-lea anunţ în care nu se mai cere experienta similară, ci doar că expertul din cadrul firmei (atenţie, nu firma) să mai fi realizat analize cost-beneficiu în ultimii 5 ani, indiferent de domeniu. Câştigă firma Patara Advisory, firmă înfiinţată chiar cu câteva zile înainte de încărcarea celui de-al 2-lea anunţ (ce sincronizare!) şi care-l are ca manager fix pe domnul Mircea Cotoroş. A, şi suma nu mai e de 10.000 lei, ci de 69.000 lei fără TVA. (82.110 lei cu TVA)

PS: Domnul Cotoroş are experienţă în auditarea şi altor instituţii publice, inclusiv PMB. De asemenea numele lui este legat de cel al lui Sebastian Ghiţă şi Teamnet

Casa de avocatură angajată – Mitroi, Damian, Şerbu, Şerban – nu are potrivit portalului instanţelor de judecată alte cazuri în instanţă. Ulterior, a mai avut la Judecătoria S4 unul singur: înfiinţarea Asociaţiei Clusterul Defence Alliance.

26 iunie 2018 – Hexi Pharma – primul termen la Curtea de Apel. Instanţa amână cauza „pentru a se verifica interesul reclamantei”, adică ne cere actul constitutiv pentru a vedea dacă suntem îndreptăţiţi să cerem informaţii de interes public sau nu. Urmează alte două amânări procedurale, pe 11 septembrie şi 23 octombrie.

2 octombrie 2018 – Maior/Ghiţă – Primul termen la Tribunalul Bucureşti. Instanţa îşi asumă competenţa materială pentru că obiectul depăşeşte pragul legal de 200.000 de lei. Instanţa respinge excepţia netimbrării (au timbrat cu 100 de lei pretenţii de 100.000 de euro), uneşte cu fondul excepţia tardivităţii (termenul de prescripţie de 3 ani fusese depăşit cu un an şi jumătate), dispune proba testimonială şi citarea martorilor.

4 decembrie – Termen în ambele cazuri.
Hexi Pharma: Curtea de Apel dispune posibilitatea consultării informaţiilor de către un reprezentant al Societăţii Academice din România cu condiţia ca acesta să deţină certificat ORNISS.
Maior/Ghiţă: La Tribunal, părţile, avocaţii şi martorii chemaţi se trezesc în faţa unui judecător de serviciu care ne anunţă că judecătoarea de la primul termen a fost promovată la Curtea de Apel iar cauza va fi repartizată altcuiva. Lumea pleacă acasă cu „termen în cunoştinţă”.

16 ianuarie – Maior/Ghiţă: Sunt administrate probele, audiaţi martorii, respinse toate cererile şi excepţiile. Se petrec câteva momente vesele asupra cărora vom reveni cu un jurnal detaliat după ce primim decizia.

De exemplu, martorul reclamantului, fost coleg de MBA: „eu cred că Teamnet era firma SRI”. Alte câteva le menţionează avocata Claudia Postelnicescu pe Facebook.

Instanţa amână pronunţarea, apoi o amână încă de două ori, pe 23 ianuarie şi 6 februarie.

5 februarie – Hexi Pharma – Curtea de Apel dispune amânare pentru 19 martie.

13 februarie – Maior/Ghiţă – Tribunalul respinge şi ultima excepţie a apărării, cea a tardivităţii, şi admite „în parte” cererea reclamantului, în sensul că taie un zero de la despăgubiri – rămân 10.000 de euro în loc de 100.000. Dispune ştergerea tuturor celor patru articole, inclusiv unul despre un subiect complet diferit: ancheta despre relaţiile de afaceri dintre Sebastian Ghiţă şi Sebastian Vlădescu, care au dus la blocarea decontărilor pentru spitale din bani europeni.

*Link-urile către articole:


În ataşamente, dosarul cauzei:


  1. Cererea de chemare în judecată.
  2. SAR: Întâmpinare şi concluzii.
  3. Lucian Davidescu: Întâmpinare şi concluzii.
  4. Corespondenţa cu oficialul european Karel de-Vriendt, pe care am adus-o ca probă pentru faptul că împrejurările descrise de Neacşu sunt autentice.
  5. Corespondenţa Lucian Davidescu / Mircea Cotoros (LinkedIn), întinsă între 2015 şi 2018, în care mă ofer până în ultimul moment să îi public punctul de vedere.
  6. Linkuri către arhiva completă făcută publică de Guccifer (~6GB):


    Variante de download

    Mediafire
    Droplr

    Dropbox

Lucian Davidescu