Clemenţă, clemenţă, dar să ştim şi noi... de ce

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rareori anchetatorii au şansa audierii unui martor ocular, a unui om care pur şi simplu a văzut cine şi cum a comis o infracţiune de viol. De cele mai multe ori, singura persoană care descrie modul în care a fost săvîrşită fapta este victima. Asta pentru că, de regulă, autorul sau autorii duc victima într-un loc cît mai îndepărtat de eventuali martori.

Şi astfel, mărturia suspectului contrazice declaraţia victimei, ancheta înaintînd anevoios. Un martor care să comunice toate amănuntele cu privire la gradul de participare al fiecăruia dintre cei care au comis fapta, este un fel de rara avis.

Numai că, în cazul de la Vaslui, atît anchetatorii, cît şi judecătorul au avut nu numai un martor, ci şi declaraţiile sincere a trei dintre participanţi. Trei violatori care după comiterea faptei au realizat nu neapărat grozăvia acesteia, cît mai ales dimensiunea pedepsei pentru infracţiunea comisă. Şi, în această situaţie, bine sfătuiţi de avocaţii lor, au făcut un pact cu anchetatorii: recunoaşterea şi descrierea faptei contra o micşorare de pedeapsă. Şi bine au făcut.

Toţi patru, martorul ocular şi cei trei participanţi care şi-au recunoscut faptele, au reuşit să zugrăvească în faţa anchetatorilor şi a instanţei adevăratul tablou al oripilantei orgii. Inclusiv - sau mai ales - adevărata atitudine a victimei. Care victimă nu a dorit, nu a consimţit ba a fost forţată să suporte suprema umilinţă izvorîtă din minţile bolnave ale celor şapte.

Numai că patru dintre participanţi nu au recunoscut comiterea violului, afirmînd că fata a fost de acord, că de fapt ea ar fi avut iniţiativa. Au mai făcut tot felul de afirmaţii, majoritatea denigratoare la adresa fetei, încercînd astfel să scape de pedeapsă. Toate afirmaţiile lor au fost contrazise de mărturiile celor care au înţeles să spună adevărul. Pe toată durata cercetărilor şi a procesului nu au arătat nici cea mai firavă părere de rău pentru ceea ce făcuseră. Ba, mai mult, unul dintre ei a declarat în faţa reporterilor că este mîndru de ceea ce a făcut. Nu trebuie uitat, atunci cînd vorbim despre cei patru, faptul că au încercat să influenţeze cursul anchetei prin terorizarea victimei, ameninţînd-o cu o mulţime de represalii îndreptate asupra ei şi a familiei sale. Au încercat să o păcălească, ducînd-o aproape cu forţa, să semneze în faţa unui notar o declaraţie care să-i disculpe şi care să oprească ancheta.

Diferenţa dintre comportamentul celor patru şi comportamentul celor trei care şi-au recunoscut şi regretat, măcar de faţadă, faptele, trebuia să se materializeze în cuantumul pedeselor stabilite de instanţă. Dar nu s-a prea întîmplat acest lucru.

La momentul actual putem spune că multitudinea infracţiunilor de viol reprezintă un fenomen. Fenomen care nu poate fi combătut decît prin sancţionarea drastică a celor care comit astfel de infracţiuni. Pedeapsa prevăzută pentru ceea ce au comis cei şapte infractori este de la 5 la 12 ani în cazul violului şi de la unu la 7 ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

Te-ai fi aşteptat ca în cazul celor patru să fie aplicată o sancţiune exemplară, care să se apropie de maximul prevăzut de lege. Dar nu. Au primit aproape minimul. Şapte ani. În care este cuprinsă şi fracţia din pedeapsa pentru lipsirea de libertate. Trei au primit acestă pedeapsă, iar al patrulea, care a fost considerat iniţiatorul întregii grozavii, a primit puţin peste 8 ani închisoare. Aceasta în condiţiile în care în favoarea lor au avut o singură circumstanţă atenuantă: cazierul curat. În schimb, agravante sînt nenumărate: încercarea de a influenţa cursul anchetei şi ameninţarea victimei direct sau prin interpuşi fiind numai cîteva dintre ele. Ceilalţi trei, care au recunoscut comiterea faptelor, au primit aproape 6 ani de închisoare.

Prea mică diferenţa dintre pedepsele aplicate. Dacă pentru cei trei pedeapsa este oarecum justificată şi îndestulătoare, în cazul celorlalţi patru pedepsele sînt nejustificat de mici.

Cei patru au beneficiat de clemenţă. Da, este clemenţă şi în cazul pedepselor de 7 şi 8 ani de închisoare. Pedeapsa putea ajunge la 14 ani de închisoare. 12 pentru violul comis de două sau mai multe persoane, plus o treime din cei 7 maxim prevăzuţi pentru lipsire de libertate.

Nici nu vreau să mă gîndesc la modul în care a fost stabilită suma reparatorie... Cam 7.000 de lei de cap de infractor. Penibil. Nici măcar consilierea psihologică nu este acoperită cu această sumă.

Dar lucrurile se pot îndrepta la apel. Dacă nu cumva vom avea parte de surprize. Neplăcute pentru noi, cei care respectăm legea, şi încurajante pentru cei care îşi fac un titlu de glorie din încălcarea ei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite