VIDEO Stoianoglo, apel în legătură cu atacurile politicului asupra Procuraturii: Asistăm la tentative zilnice de a schimba modalitatea înfăptuirii justiţiei

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a prezentat marţi, 5 ianuarie, un apel subsemnat de Procuratura Generală, Consiliul Superior al Procurorilor, Asociaţia Procurorilor şi Asociaţia Veteranilor Procuraturii Republicii Moldova, în care se solicită respectarea principiului separării puterilor în stat şi încetarea acţiunilor de subminare din partea politicienilor a independenţei Procuraturii Generale.

Deşi Constituţia Republicii Moldova prevede principiul separării puterilor în stat, acceptat şi recunoscut de reprezentanţii puterilor legislative, executive şi judecatoreşti, în ultimul timp au apărut o serie de conflicte şi tensiuni îngrijorătoare legate de punerea în practică a acestuia.

Atragem atenţia asupra tentativelor tot mai insistente şi brutale ale unor actori politici de subminare a independenţei instituţionale şi individuale a procurorilor, a încrederii publice în puterea judecătorească.

Asistăm la cel mai mare front ridicat împotriva Procuraturii de către politicieni şi susţinătorii lor, care îşi asumă rolul de judecători ai activităţii procurorilor şi care aruncă zilnic cu noroi în Procuratură, prezentând fel şi fel de situaţii pe care le califică ca fiind greşit soluţionate juridic.

Recunoaştem că suntem prestatori de servicii publice şi necesitatea de a asigura interesul public privind activitatea Procuraturii, de a manifesta mai multă transparenţă, de a raporta despre modul şi rezultatul muncii desfăşurate, avansând pe această cale zi de zi, doar că specificul activităţii, restricţiile legale, impuse inclusiv şi de necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului, nu ne permit să o facem în volumul pe care ni-l cer politicienii.

În ultimele decenii rolul Procuraturii a evoluat substantial. S-au schimbat radical atribuţiile ei. Numărul cazurilor aflate în gestiune a crescut dramatic.

O mare parte din ele se refera la chestiuni de interes general al societăţii.

Suntem puşi în situaţia de a examina materiale, de a decide în probleme de mare importanţă economică, politică cu respectarea strictă a prevederilor legale care reglementează activitatea procurorilor.

După ani şi ani de dezbateri, reforme şi eforturi de modernizare, susţinute şi încurajate de partenerii externi de dezvoltare, Procuratura şi-a ajustat activitatea la rigorile şi practicile internaţionale, care exclud orice atentate asupra independenţei şi autonomiei procesuale în luarea deciziilor.

S-ar părea că lucrurile ar fi trebuit să ia o turnură legală, mai ales acum, când timpul statului capturat a luat sfârşit, când drepturile omului au început să primeze, când nu pornim dosare politice, când oponenţii politici nu mai sunt persecutaţi, iar oamenii de afaceri sunt lăsaţi să se dezvolte.

Am sperat mult că timpurile în care Politicul făcea Justiţie, iar Justiţia dicta Politica a rămas în trecut, dar se pare că ne-am înşelat.

Am sperat sincer că procurorii vor fi lăsaţi să se consacre aflării adevărului, care ani la rând a fost dosit, iar cei care pe nedrept au fost urmăriţi şi judecaţi vor fi repuşi în drepturi.

Anume aceasta a fost dorinţa, vociferată de la toate tribunele de către forţele declarate proeuropene sănătoase, care acum, în loc să încurajeze eforturile procurorilor, s-au dedat atacurilor inadmisibile, care nu fac decât să isterizeze societatea, să demoralizeze şi să dezbine efectivul de procurori şi subminează încrederea publică în puterea judecătorească, care pot fi echivalente cu un atac la adresa echilibrului constituţional al statului democratic.

Toate aceste atacuri s-au înteţit, depăşind abuziv orice limită admisibilă, mai ales acum, când am avansat substanţial în anchete, când investigarea dosarului privind frauda bancară realizează progrese zi de zi.

Asistăm la tentative zilnice de a schimba locul şi modalitatea înfăptuirii justiţiei. Dar, stimaţi politicieni, justiţia nu se face în birourile de la Preşedinţie sau Legislativ. Justiţia nu se face pe Facebook sau în platourile televizate. Justiţia se înfăptuieşte în biroul procurorului de caz şi sălile de judecată, pentru că polemicile politice nu pot înlocui o dezbatere judiciară şi legală.

Motivul tuturor acestor atacuri împotriva Procuraturii este clar pentru oricine are curajul să vadă şi să spună adevărul. Politicienii sunt deranjaţi şi nu se pot împăca cu gândul că nu mai au pârghii de a ne influenţa procesele instituţionale interne şi soluţiile pe care le luăm.

Ei vor o Procuratură independentă, dar care ar depinde doar de ei.

Procuratura, dar şi justiţia, reintră zilnic în centrul atenţiei publicului prin declaraţiile critice, lipsite de echilibru ale politicienilor, care depăşesc limitele criticii legitime şi urmăresc să atace, să intimideze, să preseze procurorii la luarea anumitor decizii sau să demonstreze lipsă de respect faţă de aceştia, folosind argumente inadecvate, degradând sistemul procuraturii sau procurorii individual.

În plus, ultima campanie electorală a făcut din Procuratură un regretabil subiect de polemici din partea actorilor politici, lansate doar pentru a distrage atenţia de la propriile lor neajunsuri şi alte probleme de bază, grave, cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul economic, social, politic etc.

Se creează impresia că politicienii au rezolvat toate problemele din societate, Parlament şi Preşedinţie, şi, fiind experţi în toate, au început să facă justiţie, substituind procurorii şi judecătorii.

Stimaţi politicieni, societatea aşteaptă schimbări spre bine în economie, medicină, asistenţă socială, învăţământ, infrastructura transporturilor şi drumurilor, mediu şi altele.

Nu problemele Procuraturii sunt cele care îi preocupă primordial pe cetăţeni. Sunt probleme mult mai grave pe care fie că nu le cunoaşteţi, fie încercaţi să distrageţi atenţia de la incompetenţa de a le soluţiona.

Procuratura nu mai e o minge la piciorul nimănui, inclusiv al politicului.

Procuratura nu răspunde comenzilor politice, nu raportează politicului şi cercurilor de interese economice sau de alt ordin şi nu ia parte la jocurile ce i se impun acum direct şi insistent.

Justiţia nu înseamnă a umple, la presiunea străzii şi bunul plac al politicienilor, închisorile cu persoane nevinovate, ci a le demonstra, prin probe concludente şi pertinente vinovăţia, în cadrul unui proces transparent şi echitabil.

Anume pentru încălcarea acestor principii statul nostru a fost şi mai continuă să fie condamnat la CtEDO, iar cei, care pretind că întruchipează democraţia şi valorile europene, ar trebui să fie cei mai cointeresaţi pentru ca astfel de abuzuri să nu se mai întâmple, excluzând din criteriile de apreciere – dublele standarde.

Actuala Procuratură nu se va conforma preferinţelor şi simpatiilor politice pentru a intra în graţia cuiva, iar membrii Executivului, Legislativului sau Preşedinţiei nu au căderea să dicteze sau să aprecieze cine trebuie să stea la puşcărie şi nici nu au competenţa legală de a constata vinovăţia persoanelor, toate aceste competenţe aparţinând Justiţiei.

Avem reguli strict stabilite de care ne conducem în activitate şi nu ne vom abate de la ele, oricât ar încerca unii să ne influenţeze.

Acest deziderat nu este unul declarativ, el trebuie nu doar cunoscut, ci recunoscut, acceptat şi respectat de Preşedinţie, Parlament şi Guvern în raport cu Procuratura şi Justiţia.

Recunoaştem că în cadrul instituţiei sunt anumite carenţe, în mare parte moştenite din trecut. Nu poate fi negat însă faptul că, în prezent, pentru a reseta sistemul pe interior sunt depuse eforturi considerabile atât de ordin legislativ, cât şi instituţional. Procurorii se vor a fi un corp de magistraţi independenţi, imparţiali şi integri, dar pentru aceasta au nevoie de susţinere şi nu de ingerinţa politicului în activitate.

Amintim că, potrivit Legii cu privire la Procuratură, pe care tot dvs, stimaţi politicieni, aţi adoptat-o, activitatea procesuală a procurorilor poate fi supusă doar controlului procurorului ierarhic superior şi celui judecătoresc, în nici un caz Preşedinţiei, Parlamentului sau Guvernului.

În nici un caz nu aşi vrea ca acest Apel să fie perceput a fi un act de confruntare cu noul Preşedinte ales. Dimpotrivă, Procuratura este gata să susţină şi să contribuie la realizarea tuturor iniţiativelor enunţate de noul Preşedinte, centrate pe combaterea corupţiei, criminalităţii, reformarea sectorului justiţiei, doar că acest lucru trebuie să aibă loc în limitele impuse de Constituţie.

Repet, să susţină şi în nici un caz să nu o resupună vreunei puteri. Să nu uităm prea repede lecţiile istoriei, date Republicii Moldova începând cu anul 2009, când din intenţii ”nobile”, Procuratura s-a pomenit la cheremul politicului şi intereselor corporative. Să nu uităm că, lecţiile uitate au tendinţa să se repete.

În calitate de Procuror General, vreau să asigur cetăţenii că Procuratura îşi va îndeplini misiunea în corespundere cu atribuţiile constituţionale şi nu voi admite subordonarea instituţiei vreunei puteri sau grupuri de interese politice sau corporative.

Solicităm tuturor instituţiilor abilitate şi tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcţionare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor internaţionale asumate de Republica Moldova şi să ţină cont că respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaţionale şi a capacităţii statului nostru de a fi un partener de dialog în relaţie cu celelalte state membre.

Pe această cale, ne adresăm Comisiei de la Veneţia, Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Reţeaua Procurorilor Generali şi şefilor instituţiilor echivalente din cadrul instanţelor judecătoreşti supreme din statele membre ale Uniunii Europene (NADAL), Parlamentul European şi întregului corp diplomatic acreditat în Republica Moldova pentru a scoate în evidenţă presiunile politice şi intimidările venite din partea politicului prin care se încearcă subminarea independenţei procurorilor în avantajul factorului politic.

În calitate de procurori, rolul nostru este să asigurăm supremaţia legii şi drepturile omului într-un stat democratic, rol pe care îl vom exercita, în mod independent şi imparţial, indiferent de contextul vremelnic.