Tot ce trebuie să ştii despre alegerile din Republica Moldova

FOTO Arhivă

La 30 octombrie, moldovenii cu drept de vot îşi vor alege preşedintele ţării în mod direct, pentru prima oară de la reforma constituţională din anul 2000, când s-a trecut la alegerea şefului statului în Parlament.

Codul Electoral spune că preşedintele se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani. Alegerile se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională. În funcţia de şef al statului poate fi ales cetăţeanul Republicii Moldova cu drept de vot care are vârsta de 40 de ani împliniţi în ziua alegerilor, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani, şi cunoaşte limba română.

De la declararea independenţei, ţara noastră a avut patru preşedinţi. Este vorba de Mircea Snegur (1990-1997), Petru Lucinschi (1997-2001), Vladimir Voronin (2001-2009) şi actualul preşedinte, Nicolae Timofti ( din 2012 până în present). 

Curtea Constituţională a reîntors dreptul cetăţenilor de a alege preşedintele prin vot direct

La 30 octombrie 2016 şeful statului va fi votat de cetăţeni ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, când s-a decis să se revină la modalitatea de alegere directă a şefului statului. Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Până atunci, toţi pretendenţii la calitatea de candidat trebuie să depună la CEC listele de subscripţie, colectate de membrii grupurilor de iniţiativă, cu semnăturile a cel puţin 15 mii de susţinători. Data limită este 29 septembrie.

Alegerile vor fi validate dacă la urne se vor prezenta cel puţin 1/3 din alegătorii înscrişi pe listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va întruni cel puţin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la alegeri, se va organiza al doilea tur de scrutin pentru primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea descreşterii numărului de voturi obţinute în primul tur.

Cine sunt alegătorii cu drept de vot 

Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege. Este vorba despre persoanele cu dizabilităţi mintale şi psiho-sociale care sunt recunoscute incapabile prin hotărârea definitivă a instanţei de judecată.

Codul Electoral prevede că cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Participarea la alegeri este liberă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.

Alegătorii care locuiesc în afara ţării, de asemenea beneficiază de drepturi electorale depline. Ei îşi exercită votul la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Numărul şi lista secţiilor de votare deschise peste hotare urmează a fi  prezentate până pe 4 octombrie.

La data de 13 septembrie, Comisia Electorală Centrală a anunţat că numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este de 3.237.072. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, pe listele electorale de bază au fost incluşi 2. 800.827 de alegători, iar la alegerile locale din 2015 numărul de alegători a constituit 2. 814.262 de alegători.

Actele necesare pentru votare şi interzicerea votării cu paşaportul sovietic

Moldovenii pot vota în baza buletinului de identitate, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare. Şi la acest scrutin pe fişă va fi aplicată ştampila de securizare „Alegeri 30.10.2016”, modelul urmează să fie aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Totodată, persoanele pot vota în baza buletinului de identitate provizoriu, cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliul titularului. La scrutinele precedente, în ziua alegerilor, toate secţiile de evidenţă şi documentare a populaţiei ale ÎS CRIS „Registru” au activat după un program prelungit, de la ora 7.00 până la ora 21.00, asigurând eliberarea inclusiv a buletinelor de identitate provizorii.

Dreptul la vot poate fi exercitat în baza legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen sau a livretului eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă). Persoanele aflate peste hotare pot vota în baza paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova sau, în cazul marinarilor, în baza livretului de marinar.

CEC atenţionează că nu se poate vota în baza paşaportului eliberat în URSS, modelul anului 1974.

Este posibilă votarea nu doar la locul de reşedinţă, ci şi în localitatea unde te afli 

Alegătorii care îşi doresc să voteze la o altă secţie de votare decât cea la care sunt arondaţi conform înregistrării la domiciliu sau reşedinţă urmează să depună o cerere privind declararea locului nou de şedere.

Declaraţiile de şedere se depun la autoritatea administraţiei publice locale din localitatea în care persoana doreşte să voteze.

Declaraţia se depune personal, la prezentarea actului de identitate în original şi în copie, până pe 29 septembrie. În cazul primăriilor, persoana urmează să se adreseze la registrator, iar în cadrul preturilor sunt desemnate persoane responsabile. Cererile pot fi depuse conform programului obişnuit, între orele 8.00 şi 17.00.

Persoanele care îşi schimbă secţia de votare sunt scoşi din lista electorală de bază după locul de domiciliu. Această excludere are caracter temporar şi va fi valabilă doar pentru alegerile prezidenţiale din anul curent.

Declaraţiile depuse la scrutinele anterioare nu mai sunt valabile.

În cazul în care nu reuşesc să-şi declare locul nou de şedere până în data de 29 septembrie, alegătorii pot să se adreseze la biroul electoral al secţiei de votare în raza domiciliului sau reşedinţei valabile şi să-şi ia un certificat pentru drept de vot, care le permite să voteze în oricare altă secţie de votare. Această posibilitate o au în perioada 10-29 octombrie curent. În baza certificatului pentru drept de vot, în ziua alegerilor, cetăţenii se înscriu în lista suplimentară, iar certificatul rămâne la biroul secţiei de votare şi se anexează la lista suplimentară.

Pentru a afla adresa şi numărul secţiei de votare la care este arondat, alegătorul poate accesa pagina electronică a Comisiei Electorale Centrale www.cec.md, secţiunea „Verifică-te în RSA” (Registrul de Stat al Alegătorului).

Scrutinul va fi monitorizat de către observatori naţionali şi internaţioli, pentru a evita o eventuală fraudare sau alte nereguli în ziua votării 

Procesul electoral este monitorizat de către observatori naţionali şi internaţionali, acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală. Observatorii îşi pot continua activitatea şi în turul doi al alegerilor, precum şi la votarea repetată.

Observatori naţionali pot deveni reprezentanţii asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova sau reprezentanţii concurenţilor electorali.

Observatori internaţionali pot deveni reprezentanţii organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate, precum şi experţi internaţionali în domeniul electoral, acreditaţi doar de Comisia Electorală Centrală.

Observatorii acreditaţi de CEC pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriu ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de către consiliile electorale de cicumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective.

Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral. Aceştia urmează să informeze preşedintele organului electoral în cazul în care observă nereguli.

Observatorii au acces la toate informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procese verbale întocmite de organele electorale. La fel, ei pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării. În plus, observatorii naţionali pot depune sesizări privind neregulile depistate.

La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează câte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere, la fel, pot fi acreditate ca observatori. 

Până în prezent, CEC a acreditat 1.047 de observatori, dintre care doar 18 sunt intenaţionali. Procesul de acreditare urmează să se încheie cu şapte zile până la scrutin.