Previziunile AŞM privind provocările prin care vor trece moldovenii în 2016. „Opiniile s-au adeverit până în prezent”

Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei au prezentat 15 provocări prin care va trece Republica Moldova în 2016 şi susţin că politicienii trebuie să ţină cont de opiniile cercetătorilor care s-au adeverit în mare parte până în prezent.

Potrivit oamenilor de ştiinţă din Republica Moldova, una din cele mai mari provocări în 2016 ţine de „calitatea” guvernării. „Lipsa consensului pentru formarea noului guvern în termeni rezonabili, consecinţele apărute privind aprobarea bugetului ţării, politica valutară, sectorul financiar-bancar etc., neîndeplinirea promisiunilor electorale privind depolitizarea organelor de drept, mimarea reformelor în justiţie, procuratură, toleranţa corupţiei etc. poate genera nemulţumirea şi frustrarea cetăţenilor, detaşarea partenerilor europeni, instabilitatea socială şi politică”, se arată în comunicatul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM).

În acelaşi timp, savanţii vorbesc şi despre alte riscuri şi dificultăţi care îi aşteaptă pe moldoveni anul viitor, cum ar fi alegerile parlamentare repetate sau anticipate „cu riscul unor derapaje radicaliste”, neconfirmarea vectorului european la nivel de comunităţi sau impactul crizei din Federaţia Rusă asupra Republicii Moldova.

AŞM mai relevă şi pericolul războiului din Ucraina prin „extinderea focarului alimentat de ambiţiile expansioniste ale Federaţiei Ruse”, precum şi cel legat de păstrarea neutralităţii prin riscul secesionării raioanelor de est şi staţionarea armatei ruseşti. Potrivit prognozelor oamenilor de ştiinţă, 2016 ar putea aduce escaladarea conflictului îngheţat de la Nistru, politizarea relaţiilor interetnice, speculaţiile lingvistice, istorice, privind identitatea, care pot tensiona coeziunea interetnică şi socială şi pot duce la conflicte. Savanţii consideră că alte provocări în 2016 ţin de reforma administrativ-teritorială, devalorizarea leului, depenedenţa de resursele energetice ruseşti, şi perpetuarea crizei demografice. Un alt aspect analizat de reprezentanţii AŞM ţine de interferenţa politicului cu businessul, cu sectorul economic tenebros, cu oameni de afaceri compromişi, dar şi de fenomenul corupţiei care va submina autoritatea instituţiilor statale şi diminua încrederea cetăţenilor în autorităţi şi în lege, va reţine investiţiile.

„Interferenţa politicului cu mediul de afaceri a devenit şi mai vizibil în anul 2015. Reţinerea în anul 2015, de către CNA, a liderului PLDM, Vlad Filat, pentru suspiciuni de corupţie şi trafic de influenţă şi ultimele declaraţii lansate de către acesta în Plenul Parlamentului (15.10.2015) care vizează implicarea în scheme de corupţie a mai multor demnitari pune sub semnul întrebării integritatea întregii clase politice. De asemenea, reţinerea de către CNA a 16 persoane, inclusiv a fostului ministru al Sănătăţii, în cadrul unui dosar de corupţie pentru organizarea unor licitaţii trucate cu implicarea unor agenţi economici din ţară”, menţionează oamenii de ştiinţă.

În acelaşi timp, savanţii afirmă că recensământul eşuat din 2014 va prejudicia elaborarea şi promovarea politicilor sociale eficiente, va provoca dubii în legitimitatea scrutinelor electorale, altor măsuri politico-juridice, va declanşa o reacţie negativă a utilizatorilor de date, dar şi a finanţatorilor.

O ultimă provocare în lista oamenilor de ştiinţă de la Chişinău este situaţia din mass-media, deoarece în lipsa unor norme stimulatorii pentru libertatea de exprimare şi a unei finanţări transparente a instituţiilor media, pot apărea premise pentru manipularea opiniei publice, îndeosebi din exterior.

„Faptul că previziunile cercetătorilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-au adeverit în cea mai mare parte constituie o oportunitate pentru clasa politică din Republica Moldova să conştientizeze că opiniile oamenilor de ştiinţă nu pot fi ignorate”, conchid reprezentanţii AŞM.