Aşa am avut şansa unui brainstorming, cu 50 de tineri excepţionali, din Republica Moldova, invitaţi să participe la cea de-a şaptea ediţie a ŞCOLII DE CULTURĂ ŞI AFIRMARE ROMÂNEASCĂ, organizată de Platforma Civică ACŢIUNEA 2012, în zilele de 24 şi 26 ianuarie 2014.

După cum mi-a precizat George Simion, unul dintre organizatori:"Şcoala de Cultură şi Afirmare Românească are în vedere pregătirea, stimularea şi valorificarea potenţialului tinerilor etnici români din Republica Moldova prin prezentarea unor modele româneşti autentice, susţinerea unor prelegeri de istorie, etnologie, folclor, management cultural şi de proiect, de dezvoltare personală şi profesională, precum şi prin desfăşurarea unor activităţi aplicative."

În acest context, dând curs invitaţiei compatriotului Marius Lulea Dorin, liderul iniţiativei civice menţionate, am abordat, cu junii plaiurilor dintre Prut şi Nistru, un  subiect pe măsura interesului lor: "NATO, România şi Republica Moldova". 

Am avut bucuria să intru în dialog cu tineri deloc indiferenţi la soarta viitoare a tărâmurilor româneşti: Aramă Dan; Balaur Cristina; Bratu Valeria; Burduh Dumitru; Buzdugan Dorin; Cazac Irina; Ciornea Elena; Cliofos Petru; Cociug Vadim; Cozma Ion; Crângaci Marin; Durnea Cristina; Feiger Angelica; Griţco Domniţa; Guţu Radu; Hârbu Natalia; Indoitu Ana; Iovu Oxana; Ivanes Igor; Ivanov Ştefan; Lebedinscaia Corina; Luca Iuliana; Marta Anatol; Mircos Serghei; Mocanu Igor; Morari Constatin; Munteanu Aurelia; Negru Valeria; Nicov Eugen; Oboroceanu Ion; Panaite Ion-Dumitru; Pituşcan Victoria; Prisăcaru Vitalie; Prohniţchi Ştefania; Pruteanu Sergiu; Răcilă Marian; Rusnac Victor; Rusu Otilia; Scutari Mihai; Stegărescu Larisa; Tabără Andrei; Tănase Cristina; Ţăruş Doina; Tcacenco Dumitru; Ţîlea Vitalie; Tulan Dan; Tulgara Gheorghe; Ursu Anatol; Ursu Mihaela; Voitic Nicolai.

Au fost abordate aspecte ale reuniunii şefilor apărării din NATO, derulată în zilele de 23 şi 24 ianuarie 2014, viitoarele priorităţi ale aliaţilor în operaţiuni, parteneriate şi în procesul de transformare al Alianţei. 

Anul 2014 va fi marcat de două evenimente importante pentru aliaţi: summitul NATO, din Ţara Galilor, în luna septembrie şi sfârşitul misiunii de luptă derulată în Afganistan, la finele acestui an.

Apropo de Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, s-a abordat procedura existentă, conform căreia în caz de apariţie a unei situaţii de insecuritate majoră, la adresa Republicii Moldova, oficialii de la Chişinău pot cere ajutorul NATO, prin acest consiliu, din care cel de-Al Doilea Stat Românesc face parte.

De altfel, atât secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, cât şi preşedintele în funcţie al României au declarat, la finalul summitului NATO de la Lisabona, derulat în zilele de 19-20 noiembrie 2010, că Alianţa îşi asumă angajamentul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi a Georgiei.

A reţinut atenţia şi detaliul că, la reuniunea amintită, şefii apărării au împărtăşit o viziune optimistă asupra situaţiei de securitate din Kosovo şi au aprobat o serie de repere şi indicatori ai rolului şi structurii KFOR : 5.100 de militari aliaţi şi parteneri, din care 773 americani şi 41 de moldoveni.

Punerea în aplicare a Iniţiativei Forţelor Conectate, după anul 2014 - când misiunea ISAF se va încheia - va genera şi derularea Exerciţiului Trident 2015, precum şi conectarea exerciţiile naţionale, cu cele ale NATO, la care vor participa şi statele partenere, precum Republica Moldova.

Relaţiile militare bilaterale S.U.A. - România, S.U.A. - Republica Moldova, viitoarele instruiri comune ale unor subunităţi din Armata României şi din Armata Naţională a Republicii Moldova, preţuirea de care se bucură militarii din stânga Prutului, în ochii camarazilor americani şi români, au fost alte subiecte abordate cu francheţe. 

Ministrul Apărării al Republicii Moldova se bucură de aprecierea Pentagonului.

Atenţi la detalii, cu întrebări pertinente, vizând dezirabila soluţionare a situaţiilor artificiale create de interese străine, în zone administrative ale Republicii Moldova, precum arealul transnistrean şi cel găgăuz, junii moldoveni au dovedit că le pasă de viitorul pământurilor unde au deschis ochii în lume, că sunt mândri de identitatea lor naţională şi înţeleg că prin comunicare modernă pot fi depăşite prejudecăţi pasagere, insignifiante. 

Am reiterat convingerea că, în următorii ani, procesul de reunificare paşnică, a celor două state româneşti, pe cale strict democratică, după modelul tratatului anterior de reunificare încheiat de cele două entităţi germane, RDG şi RFG, va fi declanşat de la Chişinău, de un Parlament în care tinerii lucizi vor avea majoritatea necesară revenirii Prutului la condiţia sa, de râu intern. 

Trăiască naţia! Sus cu ea!