Cum va răspunde Rusia la asocierea Moldovei cu Uniunea Europeană

Premierul Iurie Leancă l-a asigurat pe viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, că integrarea europeană nu contravine cooperării în cadrul CSI FOTO: gov.md

Pe ultima sută de metri, Chişinăul încearcă să convingă Moscova că semnarea Acordului de Asociere cu UE nu va afecta relaţiile moldo-ruse. Experţii spun că ar trebui să ne aşteptăm în curând la noi provocări şi recomandă autorităţilor noastre să nu cedeze în faţa Kremlinului.

Cu două săptămâni înainte ca Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, vicepremierul rus de Externe, Grigori Karasin, a venit la Chişinău pentru a discuta eventualele consecinţe negative pe care le-ar putea avea acest eveniment asupra relaţiilor cu Rusia. Premierul Iurie Leancă a încercat să-i spulbere îngrijorările. „Vrem să avem relaţii foarte bune cu Moscova. Suntem transparenţi în procesul de apropiere de UE, nu avem ce ascunde şi Acordul de Asociere nu contravine coperării cu Rusia. Dorim să fim un partener previzibil, fapt ce va asigura o bună cooperare atât în Est, cât şi în Vest“, a spus şeful Guvernului de la Chişinău.

Subiectul a fost discutat şi la consultările moldo-ruse la nivel de viceminiştri şi de experţi, care au avut loc zilele acestea la Chişinău. Oficialii moldoveni au explicat că prevederile privind crearea Zonei de Liber Schimb cu UE nu vin în contradicţie cu acordurile semnate anterior de Moldova cu Rusia şi au pledat pentru reluarea exporturilor vinurilor noastre pe piaţa rusă. De asemenea, Chişinăul s-a pronunţat pentru urgentarea negocierilor pe marginea unor documente bilaterale în domeniul migraţiei şi au abordat problema retragerii forţelor militare ruse de pe teritoriul Moldovei.

Embargouri, taxe şi vize

„E bine că există acest dialog. Să sperăm că anumite lucruri vor fi aplanate, dar, din experienţa anterioară a dialogului nostru cu Federaţia Rusă şi cea a Ucrainei, trebuie să ne pregătim pentru variantele cele mai proaste“, avertizează Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Potrivit expertului, Rusia ar putea să impună embargouri pe fructele noastre sau pe produsele animaliere, să introducă noi taxe ori să le majoreze pe cele existente pentru a stopa „invazia“ mărfurilor europene prin Moldova, să revadă regimul de călătorie al cetăţenilor noştri în Federaţia Rusă. „Noi ar trebui să fim cointeresaţi să avem un regim care să controleze mai bine migraţia forţei de muncă din Moldova în Rusia, în special cea ilegală, lucru care nu s-a făcut până în prezent. Din cauza aceasta am putea să suferim în următoarele luni, dar ştiu că Ministerul Economiei şi cel al Protecţiei Sociale au în vedere anumite scenarii şi vor face faţă unei eventuale revizuiri a regimului de călătorie“, afirmă analistul.

Mişcări secesioniste în Găgăuzia 

Totodată, nu este exclus că Rusia va provoca tensiuni în Transnistria şi în Găgăuzia. Atât liderul separatist de la Tiraspol, cât şi başcanul de la Comrat au declarat anterior că vor cere „divorţ“ de Chişinău, dacă Moldova semnează Acordul de Asociere cu UE. „Fără susţinere din exterior, guvernatorul Mihail Formuzal nu va putea face nimic. Turcia, Uniunea Europeană şi Ucraina nu-l susţin, doar Rusia ar putea să încurajeze o astfel de tendinţă. Acest lucru ar putea fi catalogat drept o imixtiune directă în afacerile interne ale Moldovei şi cred că Rusia ar trebui să trimită mesaje directe domnului Formuzal să nu întreprindă astfel de paşi“, consideră Victor Chirilă, care adaugă că transnistrenii ar putea fi izolaţi economic din cauza că refuză să participe la Acordul de Liber Schimb cu UE.  

Primele semne vin deja din Găgăuzia. Presa a scris ieri că başcanul Mihail Formuzal a dat indicaţii primarilor din autonomie să formeze, de urgenţă, gărzi populare, care vor fi instruite de poliţia locală. Potrivit deschide.md, sub acoperirea acestor gărzi, în Găgăuzia sunt pregătite detaşamente de cazaci din Rusia şi Crimeea, care vor fi antrenate în escaladarea unor revolte a minorităţilor etnice de la Comrat şi Bălţi împotriva Guvernului de la Chişinău. Site-ul a publicat fotografii de la „o întâlnire secretă“ de la Bălţi, la care au participat Mihail Formuzal, Episcopul Marchel, liderul partidului Patrioţii Moldovei, Mihail Garbuz, şi reprezentanţi ai organizaţiilor pro-estice. La şedinţă s-ar fi pus la cale un plan de răsturnare a puterii legale, prin rebeliuni armate, ca să fie create două enclave separatiste,  iar ulterior o federaţie. Serviciul de Informaţii şi Securitate anunţă că s-a autosesizat şi că întreprinde eforturile necesare pentru a anihila mişcările secesioniste.

SIS, alertat de dezvăluirile din presă privind „mişcările secesioniste“ din Bălţi şi Comrat

Situaţia internă ar putea fi destabilizată şi de anumite forţe politice din ţară, mai spune expertul, cum ar fi gruparea extremistă Antifa, „care ar trebui să lupte mai bine cu fascismul din Rusia unde e din ce în ce mai pronunţat“  sau socialiştii lui Igor Dodon, „car induce în eroare opinia publică despre oportunităţile oferite de UE şi îmbată oamenii cu idei nostalgice despre râurile de lapte şi miere care curgeau pe timpurile URSS“.  

„Trebuie să arătăm un pic de curaj“

În opinia economistului Viorel Chivriga,  nesemnarea Acordului de Asociere, neratificarea şi, mai important, neaplicarea prevederilor lui vor constitui un act de trădare naţională din partea Chişinăului. Expertul crede că ar trebui să păstrăm relaţiile cu Rusia în măsura în care acest lucru este posibil, dar că acestea trebuie să fie civilizate şi fondate pe respect reciproc.

„Nu trebuie să privim piaţa rusească drept una fantastică pentru Moldova şi ar fi o greşeală din partea autorităţilor noastre să cedeze în faţa tentativelor Rusiei de a ne pune la respect. Moldova are un viitor şi acesta nu trebuie să fie legat de intimidările care pot veni din Est. Trebuie să arătăm un pic de curaj şi de caracter în relaţiile cu Rusia. În acelaşi timp, trebuie să ne fortificăm economia naţională, să nu mai fim dependenţi de Rusia şi să devenim o ţară competitivă, care merită respect pe arena internaţională“, susţine analistul economic. 

El observă că în ultima perioadă ponderea exporturilor în Vest este în creştere, în timp ce apar probleme cu destinaţiile estice. „Nu putem să fim legaţi de CSI pentru totdeauna. Este şi un calcul economic. Trebuie să fim realişti. Noi avem nevoie de pieţe stabile, care ne oferă spaţiu să intrăm şi să ne menţinem, în loc să fim penalizaţi de fiecare dată când există o altercaţie politică“, punctează Viorel Chivriga.