Istoria unei familii pictată pe ouă şi miel copt în vin. Descoperă tradiţiile pascale ale minorităţilor etnice din Republica Moldova

Femeile în port naţional găgăuz alături de exponatele muzeului etnografic din Beşalma FOTO: Tudor Iovu

Clopotele au vestit astăzi Învierea Domnului pentru toţi creştinii-ortodocşi. Alături de 70% de basarabeni care serbează Paştele, în Republica Moldova există mai multe minorităţi etnice ortodoxe care sărbătoresc Sfintele Sărbători după obiceiurile păstrate din străbuni.

Comunitatea rusă şi ucraineană nu se deosebesc aproape deloc de basarabeni în serbarea Paştelui, dar totuşi sunt unele distincţii. Ouăle pictate sunt un simbol universal al Paştelui, dar pentru ruşi ele au o şi mai mare semnificaţie. Despre ouăle ruseşti de Paşte se crede că au puteri magice – de la protejarea recoltei până la izgonirea spiritelor malefice. Mulţi ascund un ou de Paşte la baza casei lor, deoarece cred că le va aduce prosperitate. Copiii se aliniază în vârful unui deal şi îşi rostogolesc ouăle vopsite, cu scopul de a-şi păstra oul intact în timp ce le sparg pe ale adversarilor.

S-au mai păstrat ilustraţii vechi despre obiceiul rostogolirii ouălor FOTO: liveinternet.ru

Daruri personalizate şi miel la cuptor

Bulgarii au şi ei obiceiuri frumoase în Săptămâna Sfântă şi de ziua Învierii. „De Sâmbăta Morţilor, sau cum îi mai spun bulgarii – Lazărca, o ceată de fete necăsătorite cu coroniţe din salcie merg prin sat cântând colinde pascale adresate gospodarilor urându-le sănătate, prosperitate şi belşug. În această zi, fetele adună bani şi ouă încă nevopsite, iar după ce se întorc din mahala, îşi lasă coroniţele pe apă. Kumicika, fata care conduce ceata, chema de Paşti toate fetele la ea acasă unde mama tinerii le aştepta cu bucate. Fetele aduceau daruri, ouă încondeiate şi lucruri personalizate: o broboadă sau pestelcă”, povesteşte Marina Miron, de origine bulgară, magistru în istorie şi teoria culturii, etnograf.

La bulgari, masa festivă este incompletă fără miel, doar că acesta este gătit în mod deosebit de cel preparat de basarabeni. Mielul (agnieşca) este umplut şi lăsat la cuptor gătindu-se în vin doar de la jarul rămas de la lemne sau la foc minim. Procesul durează toată noaptea. „Pe lângă mielul tradiţional pe masă se mai pune răcitura (holodeţ) şi piftie (pacha). Masa este incompletă fără pască şi ouă încondeiate. Adulţii servesc ţuică de casă (rachia), iar copii au un joc specific numit hamkane: un ou fiert este atârnat de o panglică roşie, iar copiii trebuie să muşte de el fără a-l atinge cu mâinile”, menţionează etnograful.

Hamkane, un obicei pascal bulgăresc FOTO: bulgarica.com

Vopsitul ouălor, artă străveche

Comunitatea găgăuză are şi ea nişte tradiţii deosebite pentru ziua de Paşti. „Astăzi deja vopsim ouăle cu coloranţi şi coji de ceapă, dar acum 2 generaţii în urmă acestea erau decorate cu ajutorul frunzelor de pătrunjel aplicate pe coaja ouălor. Existau meşteri care decorau ouăle cu ceară aplicând-o cu ajutorul unei pene de gâscă sau pensule. Aceşti oameni cunoşteau sensul fiecărei linii şi figuri. Ştiind istoria unei dinastii sau familii, aceşti oameni desenau pe ou ceva specific doar acestei familii, ceva extrem de personalizat. Decorul purta şi un mesaj de bine, prosperitate şi succes pentru familia dată şi era executat de o femeie vârstnică”, spune Ludmila Marin, directorul muzeului naţional etnografic găgăuz.

Un deliciu obligatoriu pe masa de sărbătoare a găgăuzilor este orezul cu lapte care se socoate drept simbol al coeziunii, unităţii familiale şi purităţii relaţiilor umane. Printre dulciuri, pe masa găgăuzilor putem găsi gevrek, dreptunghiuri mici de aluat la mijlocul cărora se face câte o tăietură şi un capăt este tras prin gaură. Gevrek este prăjit în ulei sau grăsime şi presărat  cu pudră de zahăr. Pe lângă asta, gospodinele gătesc pasca într-o cratiţă, ca pe o pâine. Aceasta este decorată cu cosiţe sau frunze modelate din aluat care semnifică unitatea şi belşugul.

„Moldova ne este o a doua casă”

Armenii au fost cei care pentru prima dată (anul 301 d. Hr) au adoptat creştinismul drept religie de stat. Deşi sunt creştini-ortodocşi, anul acesta armenii au sărbătorit Paştele în luna martie. „Ne-am asimilat totalmente aici în Moldova astfel încât ne este o a doua casă. Obiceiurile noastre nu diferă aproape deloc, distincţii observându-se doar pe masa festivă. Femeile noastre pregătesc un ied sau miel copt, dolma (n.r  - sarmale cu frunze de vie şi multă carne) şi pilaf dulce cu fructe uscate”, povesteşte Serghei Osipean, preşedintele comunităţii armenilor din Republica Moldova. Vorbele lui sunt confirmate şi de Vladimir Ianiev, liderul societăţii de cultură greacă “Elefteria”: „Nu am mai păstrat din coloritul nostru naţional aproape nimic. Am prins rădăcini în Moldova şi am cam uitat din tradiţiile străbunilor”, spun cu regret Ianiev.