Săraci, dar cu alegeri de miliarde: Pentru cele cinci scrutine din ultimii doi ani statul a cheltuit sute de milioane de lei, alte câteva sute le-au pus la bataie partidele

Săraci, dar cu alegeri de miliarde: Pentru cele cinci scrutine din ultimii doi ani statul a cheltuit sute de milioane de lei, alte câteva sute le-au pus la bataie partidele

În primul tur cele mai multe voturi din Chişinău le-a acumulat candidatul PCRM

În anii 2009-2011 pentru finanţarea scrutinelor s-au cheltuit sute de milioane de lei de la buget, iar cheltuielile partidelor sunt şi mai mari. Experţii spun că alegerile interminabile şi instabilitatea politică au lăsat Republica Moldova fără investiţii străine importante.

Şirul de campanii electorale din ultimii ani, ce pare să nu aibă sfârşit, ne costă foarte scump. Astfel, doar cheltuielile oficiale pentru alegerile din anii 2009-2011 au constituit circa 400 de milioane de lei. Cele reale sunt însă de 4-5 ori mai mari, susţin experţii.

Cele două scrutine parlamentare din 2009 au costat circa 132 de milioane de lei, dintre care 74,2 milioane sunt banii alocaţi de către autorităţi pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Restul sunt cheltuielile oficiale raportate de către concurenţii electorali. În anul 2010, circa 41 de milioane de lei a costat referendumul constituţional din 5 septembrie, iar peste 100 de milioane de lei - alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Din sumele totale pentru cele două campanii, circa 90 de milioane au fost alocaţii bugetare.

CHELTUIELILE NEOFICIALE SUNT DE PATRU ORI MAI MARI

În acest an, pentru alegerile locale generale din 5 iunie, de la buget s-au alocat peste 58 de milioane de lei, la care se adaugă cel puţin 40 de milioane de lei ce reprezintă costurile suportate de partide şi candidaţi independenţi. Dar alegerile nu s-au terminat.

În realitate, cheltuielile pentru campaniile electorale sunt de câteva ori mai mari. Experţii de la IDIS Viitorul au estimat, în studiul „Finanţarea partidelor politice: Între transparenţă şi obscuritate", că în alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, cheltuielile neoficiale comparativ cu cele declarate de partide politice şi raportate la CEC au fost de patru ori mai mari. Adică la costurile oficiale de 45,3 milioane de lei ar trebui adăugate încă circa 181 de milioane de lei investiţii electorale neoficiale.

Mai mult, cheltuielile unor partide precum PCRM, PLDM şi PDM sunt estimate de experţii de la IDIS Viitorul la circa cinci milioane de dolari de fiecare. Altfel spus, doar cele trei partide mari au alocat împreună pentru alegeri peste 200 de milioane de lei.

Sergiu Lipcean, expert la IDIS Viitorul, spune că diferenţa dintre costurile oficiale şi cele neoficiale se menţine şi la alegerile locale din acest an.
Dacă admitem că admitem că în acest an proporţia oficial/neoficial se menţine, apoi doar partidele politice au cheltuit în anii 2009-2011 circa 750 de milioane de lei, iar per total „jocul de-a democraţia" ne-a costat circa un miliard de lei.

Experţii spun că însă efectele economice ale campaniilor electorale interminabile şi a instabilităţii politice ce le însoţesc sunt cu mult mai semnificative. Andrei Crigan, economist şi director al Casei de Investiţii BIS-capital, susţine că instabilitatea politică este în prezent principalul factor care blochează venirea unor investiţii străine serioase. Totodată, economistul consideră că mulţi oameni de afaceri în loc să aloce bani pentru investiţii, finanţează campaniile electorale ale partidelor politice.

Conform estimărilor unor economişti, în anii 2009-2010, au fost ratate investiţii de câteva sute de milioane de euro, ca urmare a crizei politice din ţară.

Mai ieftină e democraţia

Chiar dacă în ultimii ani s-au cheltuit sume mari pentru organizarea de alegeri şi referendumuri, acestea au fost cu mult mai mici decât impactul energiilor ce se acumulează şi apoi exploadează în revolte, susţine Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT).

„Mult mai bine este ca tensiunile acumulate în societate să se descarce la urna de vot, decât în manifestaţii şi ciocniri precum cele din 7 aprilie 2009", a declarat Igor Boţan. Analistul afirmă însă că Republica Moldova nu a depăşit criza politică şi că riscul unor revolte mai persistă.

„Nimeni nu ştie ce va urma după alegerile locale, iar partidele politice pur şi simplu nu au o soluţie pentru depăşirea crizei", spune Igor Boţan. Totodată, el nu exclude un nou scrutin parlamentar, în condiţiile în care între partidele din cadrul alianţei de guvernare nu există o înţelegere privind alegerea preşedintelui ţării.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: