Expert: Trebuie să insistăm ca gazul rusesc să ajungă în Moldova tranzitând Ucraina

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, spune că nu ar putea numi discuţiile cu Gazprom negocieri. „Ca să poţi negocia, trebuie să ai alternative la aprovizionarea cu gaze. Republica Moldova este într-o situaţie destul de dificilă şi să încerci să rezolvi problema aprovizionării cu gaze şi să creezi instrumente de negociere cu Gazprom pe ultima sută de metri, este imposibil”, a spus Tofilat.

„Aici întrebările trebuie adresate, în primul rând, guvernării precedente, care trebuia să se gândească la acest lucru încă cu un an în urmă sau mult mai devreme”, a menţionat Sergiu Tofilat, expert în securitate energetică, vicepreşedinte al Partidului Schimbării, la dezbaterea publică „Pe ce se bazează optimismul guvernării privind criza energetică?”, organizată de Agenţia de presă IPN. ediţia a 209-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”.

Sergiu Tofilat susţine că surse credibile i-au comunicat că în aprilie „Moldovagaz” a încercat să facă rezerve de gaze în depozitele subterane din Ucraina. „S-ar fi pompat în jur de 50 de milioane de metri cubi de gaze în depozitele subterane, pentru că trebuie să ne facem rezerve, când gazul este ieftin şi să ne pregătim de iarnă. Gazprom-ul însă ar fi aflat de aceasta şi ar fi obligat Moldovagaz să întoarcă gazul înapoi. Era un scenariu pregătit de Gazprom, pentru că în septembrie expira contractul, după scenariul următor: „vedem cine o câştige alegerile, şi dacă nu este un partid docil Federaţiei Ruse, înseamnă că vom avea instrumente de şantaj”. Aceasta se observă din acţiunile pe care le întreprinde Gazprom şi în raport cu Republica Moldova, şi în raport cu Uniunea Europeană”, a opinat expertul în securitate energetică.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, „în Strategia energetică a Federaţiei Ruse este menţionat că resursele regenerabile reprezintă un risc cu ameninţare la adresa securităţii energetice a Rusiei. Ei în continuare vor să extragă petrol, să extragă gaz şi nu vor să reducă volumele. Evident că asta pe ei îi deranjează. Şi unul din instrumente este şantajul energetic pentru a creşte dependenţa Europei de gazele ruseşti”.

Expertul în securitate energetică a evidenţiat faptul că în 2019 a expirat contractul dintre Rusia şi Ucraina de tranzit al gazelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei şi atunci câteva state care depindeau de aprovizionarea cu gaze prin gazoductul transbalcanic s-au trezit că ar putea rămâne fără gaz. „Şi atunci Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, timp de jumătate de an, au făcut lucrări de modernizare la gazoductul transbalcanic, ca să livreze gaz de la sud înspre nord, în direcţie inversă. Începând cu 2020, Republica Moldova este într-o situaţie mult mai bună în ceea ce ţine de aprovizionarea cu gaze. Da, noi putem lua gaz în regim revers pe gazoductul transbalcanic, este gazoduct la nord, Ananiev, Cernăuţi, care ajunge în depozitele de gaz din Ucraina, este gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, aici deocamdată, pentru mine, nu este clar dacă el a fost certificat. Mai mult ca atât, în UE mai multe centrale electrice au trecut de la gaz la cărbune, în Chişinău „Termolectrica” a trecut la păcură, care constituie rezerva de stat”, a menţionat Sergiu Tofilat.

Totodată, expertul a spus că Republica Moldova trebuie să dispună de surse alternative gazului şi să spună că rezistă şi fără gazul rusesc. „Autorităţile de la Kremlin nu au înţeles că cetăţenii din Republica Moldova au gândire critică şi nu pot fi manipulaţi. Actuala guvernare de la Chişinău trebuie să le explice cetăţenilor ce au de câştigat şi ce au de pierdut, ce vrea Gazprom de la noi, de ce se poartă aşa cu Republica Moldova. Moscova va insista ca Moldova să livreze gaz în regiunea transnistreană. Probabil, Gazprom va insista ca livrările de gaz să nu treacă pe teritoriul Ucrainei, dar prin TurkStream. Noi trebuie să insistăm ca tranzitul de gaz să se facă prin Ucraina”, a conchis Sergiu Tofilat.  

Dezbaterea publică „Pe ce se bazează optimismul guvernării privind criza energetică?” este ediţia a 209-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfăşurat de Agenţia de presă IPN, cu susţinerea Fundaţiei germane „Hanns Seidel”.