Ce-am semănat şi ce-am cules în 2012

Cel mai important eveniment al anului ce se încheie este alegerea preşedintelui ţării. FOTO Tudor Iovu

În anul ce se încheie, am scăpat de criza politică, am derulat mai multe reforme, ne-am confruntat cu o vară extrem de secetoasă şi am pierdut câteva personalităţi naţionale.

Aproape la unison, experţii vorbesc despre alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului ca fiind evenimentul anului 2012. A fost momentul în care Republica Moldova a intrat în normalitate, după trei ani de chinuri, iar în mai multe domenii au fost reluate sau iniţiate reforme ce trebuie să ne apropie de Uniunea Europeană. În domeniul politicii externe am excelat. În august, cancelarul german Angela Merkel, supranumită „doamna de fier a Europei“, ateriza la Chişinău. Iar la finele lunii trecute, un alt oficial european de rang înalt, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, ne încuraja să continuăm calea aleasă. Din punct de vedere economic, am stat mai prost în 2012, iar trendul descendent se datorează secetei cu care ne-am confruntat.

POLITICĂ INTERNĂ

Alegerea preşedintelui, evenimentul anului

După o lungă criză în politică, evenimentul anului a fost de departe alegerea preşedintelui ţării, crede analistul Vitalie Ciobanu. „O persoană din afara partidelor de guvernământ a fost cea mai fericită soluţie. Opoziţia comunistă devenise virulentă şi agresivă, chema fără jenă la lovitură de stat. Dizolvarea Parlamentului ar fi putut să readucă PCRM la putere şi să compromită parcursul nostru european“, spune publicistul.

La fel de importante au fost vizitele demnitarilor europeni, care ne-au transmis semnale de încurajare. „Pentru guvernare au lansat mai degrabă poveţe destul de aspre, spuse pe alocuri cu zâmbetul pe buze. Nici societatea nu trebuie să stea cu mâinele în buzunar. Trebuie să semnaleze abuzurile şi derapajele antidemocratice“, adaugă comentatorul.

Chiar dacă în 2012 liderii AIE au făcut compromisuri, ostilităţile dintre ei s-au acutizat în a doua jumătate a anului. „Lumea vorbeşte în mod deschis că actuala coaliţie şi-a polarizat interesele şi asistăm la o înfruntare, deocamdată, mocnită. Până la urmă, intrăm într-un an preelectoral şi guvernanţii trebuie să se gândească ce le oferă cetăţenilor pentru a le ridica nivelul de viaţă“, punctează editorialistul „Adevărul“.

POLITICĂ EXTERNĂ

UE ne-a încurajat, ruşii ne-au şantajat

În 2012, ne-au vizitat preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso şi cancelarul german Angela Merkel. Suntem aproape de finalizarea negocierilor pe Acordul de Asociere, am început discuţiile privind crearea Zonei de Liber Schimb şi am trecut la cea de-a doua etapă a dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu UE. „Chiar dacă cetăţenii au percepţia că aceste reforme nu dau roade, prin vizitele efectuate şi mesajele transmise, demnitarii europeni apreciază schimbările legislative, instituţionale de la noi şi aşteaptă ca acestea să dea rezultate palpabile în următorii ani“, afirmă directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă.

În anul care pleacă, SUA au anulat, în sfârşit, amendamentul Jackson-Vanik. „ Este un succes întârziat, o chestiune la care s-a lucrat mulţi ani. Noi beneficiam oricum de statut comercial normal.

Abolirea are mai degrabă un impact psihologic, pentru că era o rămăşiţă sovietică“, susţine expertul.
În opinia lui, Chişinăul şi Bucureştiul trebuie să intensifice cooperarea, pentru că încă nu a fost realizat un proiect strategic: gazoductul Iaşi-Ungheni.

Relaţiile cu partenerii ruşi au fost condiţionate. „Nu am reuşit să-i convingem să accepte ideea de transformare a misiunii de pacificare în una civilă. Avem acum un dialog politic mai previzibil, dar Rusia rămâne nemulţumită de vectorul european al Moldovei. De asemenea, Moscova condiţionează semnarea contractului cu Gazprom şi reducerea preţului la gaze prin renunţarea la Pachetul III energetic al UE“, explică analistul.

ECONOMIE

Blestemul secetei

Evenimentul economic al anului a fost seceta, care a provocat pagube de peste cinci miliarde de lei, ceea ce a fost factorul de bază la intrarea în recesiune a economiei naţionale. Specialiştii spun că a fost una din cele mai violente secete din istoria ţării, care a dus la pierderea a 30% din recolta de produse vegetale, iar la porumb - aproape 70%.

„Seceta din 2011-2012, tăind 20% din valoarea adăugată brută generată de agricultură, a amplificat impactul nefast al şocurilor economice externe. Agricultura se transformă, tot mai vizibil, din «sectorul strategic» în «piatra de moară» legată de gâtul economiei moldoveneşti“, susţine Valeriu Prohniţchi, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.

Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov consideră că de situaţia creată în Economie nu este de vină doar agricultura. „Ar trebui să se dezvolte şi alte sectoare şi atunci n-ar apărea asemenea probleme. Pe de altă parte, situaţia nu este chiar atât de gravă. Pe piaţă există suficiente produse agricole, preţurile nu au crescut semnificativ şi nu se adeveresc afirmaţiile unora precum că ţara s-ar putea confrunta cu o criză alimentară“, a declarat ministrul.

REÎNTREGIREA ŢĂRII

Aşteptări şi iluzii

Omorârea lui Vadim Pisari pe podul de la Vadul lui Vodă, chiar pe 1 ianuarie, a fost unul dintre evenimentele tragice ale acestui an. Ulterior, situaţia nu s-a schimbat, susţine specialistul în problema trasnistreană, Oazu Nantoi. „A urmat o fază de aşteptări prudente şi iluzii în legătură cu schimbarea administraţiei de la Tiraspol. Însă cei care la Tiraspol se declară nu ştiu cine, în realitate, au o singură funcţie de a fi marionete ale Federaţiei Ruse“, explică Oazu Nantoi.

Nici suportul financiar al UE pentru consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri nu a schimbat situaţia. „Deocamdată nu am avansat mizând pe faptul că Acordul de Asociere poate fi semnat şi în condiţiile conflictului nesoluţionat“, susţine analistul. „Câţi paşi mici trebuie să faci pentru ca Moldova să devină un stat integru, funcţional, democratic neşantajabil şi în ce direcţie?“, se întreabă retoric specialistul.

JUSTIŢIE

„Bunul simţ promovat în Justiţie“

Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), consideră drept una dintre realizările acestui an în domeniul Justiţiei adoptarea mai multor legi care simplifică examinarea cauzelor în instanţele de judecată. „Totuşi, nu poate fi omis faptul că mai multe idei pozitive nu au trecut în Parlament“, spune avocatul.

Juristul mai constată că în 2012 Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea Supremă de Justiţiei au devenit mai active. „Măsurile acestor organe nu au fost însă depline. În unele cazuri s-au luat decizii dictate de bunul simţ, în altele - diametral opuse“, crede preşedintele CRJM.

„Până la urmă, nu ştiu dacă faptul că mai mulţi judecători au fost sancţionaţi, iar alţii au rămas chiar fără locuri de muncă este un aspect bun. Nu ştim câte persoane au comis abateri cu adevărat şi câte au ajuns să fie sancţionate. Poate ar fi fost cazul să fie sancţionaţi mai mulţi?“, se întreabă Vlad Gribincea.

EDUCAŢIE

De la autonomie financiară la autobuze cumpărate cu cântec

Trecerea la autonomie financiară a universităţilor, finalizarea reformei şcolilor şi vâlva de la Bacalaureat au fost evenimentele anului 2012 în Educaţie. Finalizarea pachetului de documente ce prevede autonomia financiară a instituţiilor de învăţământ superior este, potrivit expertului IDIS-Viitorul Cornel Ciurea, cea mai mare realizare din acest an. „Trecerea la autonomia financiară este angajamentul statului în procesul de reformare a sistemului educaţional. O reformă ce trebuia finalizată de mai mulţi ani. Astfel, instituţiile de învăţământ vor câştiga mai multă independenţă şi vor deveni cu adevărat competitive“, spune expertul.

Marea nereuşită din domeniu, în viziunea lui Cornel Ciurea, este descoperirea neregulilor la achiziţionarea autobuzelor şcolare. „Este regretabil faptul că mai mulţi funcţionari din acest minister s-au dovedit a fi corupţi“, a conchis expertul.

SĂNĂTATE

A fost reluat transplantul de organe

Principala realizare a anului 2012 este reluarea transplanturilor, susţin experţii din domeniu. „Pe parcursul acestui an, în medicină au avut loc mai multe schimbări pozitive. Totuşi, principala acţiune care a fost resimţită de consumatorii de servicii de sănătate este relansarea transplantului de organe“. Intervenţiile de acest fel pot descrie nivelul de dezvoltare a sistemului de sănătate într-o anumită ţară“, este de părere Viorel Soltan, directorul Centrului de Politici şi Analize în Sănătate. „Transplantul a devenit o necesitate stringentă, de care nu se poate lipsi niciun sistem medical. Reprezintă unica modalitate de a salva viaţa celor care suferă de anumite boli cronice“, mai spune specialistul.

„În ce priveşte eşecurile, atunci trebuie să menţionăm că ministerul a eşuat în încercarea sa de a asigura pacienţilor servicii de calitate. Procesul de reformare a sistemului spitalicesc decurge exterm de lent“, mai crede Soltan.

CULTURĂ

„Există nişte fermenţi sănătoşi“

Printre succesele anului, dramaturgul Constantin Cheianu enumeră triumful spectacolului „Casa M“, relansarea Teatrului „Eugene Ionesco“, succesele Teatrului „Spălătorie“ şi laboratorului „Foosbook“, naşterea unui centru de dramaturgie în cadrul Uniunii Teatrale. „În ciuda unor monstruoase dificultăţi şi lipsei teribile de bani, există nişte fermenţi sănătoşi“, constată scriitorul.

În literatură, el remarcă premiul de excelenţă de care s-a învrednicit Editura „Cartier“ la Târgul Gaudeamus de la Bucureşti şi cărţile lansate de Gheorghe Erizanu şi Emilian Galaicu-Păun.

La capitolul eşecuri, Cheianu arată spre prestaţia ministrului Culturii Boris Focşa, „care continuă să facă prăpăd“. De asemenea, în acest an am pierdut câteva personalităţi marcante. „Aureliu Busuioc a fost o pierdere dramatică, deoarece la vârsta sa continua să păstreze luciditatea unui tânăr. A strălucit până în ultima clipă şi a luat cu el câteva cărţi bune pe care nu le vom citi. Maria Bieşu a fost un imens talent care a dat direcţie muzicii academice de la noi. Ca o continuare vine Valentina Naforniţă, succesele căreia trebuie pomenite şi în acest an“, spune publicistul.

SPORT

Prezenţă de top la Olimpiadă

Jocurile Olimpice de la Londra au fost cel mai important eveniment sportiv al anului. Opt atleţi din lotul de 20 de moldoveni s-au clasat în Top10 din lume. „Vorbim despre Cristina Iovu, Anatol Cârâcu, Sergiu Toma, Zalina Marghieva, Dan Olaru, care au demonstrat ce înseamnă sportul moldovenesc“, a spus preşedintele Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi. Una dintre cele mai mari dezamăgiri ale anului constă în absenţa echipei de caiac-canoe la Olimpiadă. De asemenea, regrese s-au înregistrat şi în sportul rege. „Cred că fotbalul moldovenesc merită nota 7. Dacă selecţionata noastră se reuneşte doar două-trei zile pentru un meci, e clar că nu putem performa“, a mai precizat oficialul.